Înființare PFA cetățean străin: acte, condiții și pași de urmat

Ești cetățean străin și vrei să devii antreprenor în România? Atunci trebuie să știi că orice cetățean UE sau al Spațiului Economic European poate deschide o afacere în România.

Altfel spus, un cetățean român sau cetățean al unui stat din Uniunea Europeană / Spațiul Economic European poate desfășura activități economice ca PFA în România, în condițiile OUG 44/2008. Pentru cetățenii non-UE, ruta standard nu este PFA-ul, ci de regulă SRL-ul (sau o verificare punctuală, dacă există un statut special de ședere/protecție).

Cine poate deschide PFA în România?

Situație	Poți deschide PFA?	Ce trebuie să știi
Cetățean român	Da	Procedura standard ONRC
Cetățean UE/SEE	Da	Ai nevoie de rezidență/CNP și de sediu profesional în România
Cetățean non-UE	Nu	Alternativa uzuală este SRL; pentru statut special, verifică punctual la ONRC/IGI

PFA-ul este legat direct de persoana fizică: taxele, contribuțiile, declarațiile și relația cu ANAF sunt pe persoană. Deci, dacă ești cetățean UE/SEE și vrei PFA, primul pas este să îți clarifici șederea în România și să obții documentul de rezidență care include CNP-ul românesc.

De reținut:

• Ca cetățean UE îți poți înființa PFA în Romania doar dacă ai CNP românesc alocat.
• Dacă ești cetățean UE trebuie să îți stabilești reședința în România; vei primi un Certificat de Înregistrare cu CNP, iar în baza acestui CNP se deschide PFA-ul.
• Dacă ești cetățean non-UE, nu poți să îți deschizi PFA; în schimb, îți poți deschide un SRL chiar dacă ești nerezident și nu ai CNP românesc.
• Fără CNP nu se poate deschide PFA pentru că taxele din activitatea PFA-ului se plătesc pe persoană fizică (pe CNP)

De ce să înființezi un PFA?

Dacă vrei să pornești rapid afacerea, atunci cea mai rapidă și accesibilă formă este PFA-ul (Persoană Fizică Autorizată). Iată de ce ar trebui să alegi să înființezi un PFA:

• pentru a înființa un PFA ai nevoie de mai puține documente decât în cazul unui SRL
• procedura de înființare este mai rapidă
• presupune costuri mai mici la înmatricularea la Registrul Comerțului
• poate fi înființată atât de către cetățeni români, cât și de cetățeni străini, din țările membre UE
• este forma care ți se potrivește cel mai bine dacă ai expertiză într-un anumit domeniu
• contabilitatea este simplă și nu ești condiționat să ai un contabil autorizat

Cum obții dreptul de ședere și CNP-ul?

Dacă ești cetățean UE/SEE și stai în România mai mult de 3 luni, trebuie să îți înregistrezi rezidența la IGI. Pentru activități economice, IGI cere, printre altele, cerere, act de identitate/pașaport și dovada că poți desfășura activitate economică potrivit OUG 44/2008, adică documentul emis de ONRC.

Certificatul de înregistrare se eliberează imediat și este valabil 5 ani, cu posibilitatea de a cere o perioadă mai scurtă, dar nu sub 1 an.

Mai simplu spus, ONRC îți cere date de identificare ca să înființeze PFA-ul, iar IGI îți cere dovada activității economice ca să îți înregistreze rezidența. De aceea e bine să verifici fluxul exact cu ONRC/IGI sau să lucrezi cu cineva care a mai făcut procedura.

Care sunt condițiile pentru înființarea unui PFA?

Tot ce trebuie să faci este să te asiguri că îndeplinești condițiile prevăzute la art. 8 din OUG 44/2008:

1. ai vârsta peste 18 ani
2. nu ai săvârșit fapte sancționate de legile financiare, vamale și cele care privesc disciplină financiar-fiscală, de natură celor care se înscriu în cazierul fiscal
3. ai un sediu profesional declarat în România
4. declari pe propria răspundere că întrunești condițiile de funcționare prevăzute de legislația specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecției mediului și al protecției muncii
5. ai CNP românesc.

Cum se înființează un PFA pentru un cetățean străin?

Procedura de înființare pentru cetățenii străini este aceeași cu cea pentru cetățenii români, dar asta înseamnă că va trebui să parcurgi o serie de pași și proceduri care s-ar putea să nu fie tocmai simple.

De aceea, cea mai simplă metodă de a înființa un PFA ca cetățean străin este prin intermediul platformei StartCo. Tot procesul este 100% online, suntem alături de tine și îți explicăm fiecare pas, iar la sfârșit primești toate actele direct pe mail. Scapi de drumuri la ONRC și de birocrație în doar câteva clickuri.

În schimb, dacă vrei să urmezi pașii pe cont propriu, uite ce trebuie să faci:

Pasul 1: Clarifici dacă te încadrezi pentru PFA

Dacă ești cetățean UE/SEE, poți merge pe procedura PFA, cu atenție la rezidență/CNP. Dacă ești non-UE, cel mai probabil varianta practică este SRL, nu PFA, cu excepția unor situații speciale care trebuie verificate punctual cu ONRC/IGI.

Pasul 2: Alegi codurile CAEN

Alegi maximum 5 clase CAEN și verifici dacă ai nevoie de diplomă, certificare, autorizare specială sau experiență profesională pentru activitatea respectivă.

Pasul 3: Stabilești sediul profesional în România

PFA-ul trebuie să aibă sediu profesional în România. Poți folosi, de exemplu, un contract de comodat, închiriere sau alt document care dovedește dreptul de folosință asupra spațiului.

Pasul 4: Rezervi denumirea PFA

Denumirea PFA-ului include, de regulă, numele persoanei fizice și mențiunea „persoană fizică autorizată” sau „PFA”. ONRC cere dovada rezervării denumirii în dosar.

Pasul 5: Pregătești dosarul și îl depui la ONRC

Cererea se depune la oficiul registrului comerțului din raza sediului profesional, la ghișeu, prin poștă/curier sau electronic. Dacă depui electronic, documentele trebuie semnate cu semnătură electronică calificată sau certificate cu semnătură electronică calificată.

Pasul 6: Primești soluția

Soluționarea cererii se face, de regulă, în 1 zi lucrătoare de la înregistrare, dacă dosarul este complet.

Ce acte îți trebuie pentru înființarea PFA ca cetățean străin?

1. Cererea de înregistrare PFA/II/IF – Anexa 2b
2. Anexa privind înregistrarea fiscală
3. Declarația pe propria răspundere privind îndeplinirea condițiilor de funcționare
4. Dovada rezervării denumirii
5. Copie după actul de identitate / pașaport
6. Dovada dreptului de folosință asupra sediului profesional
7. Documente care atestă pregătirea sau experiența profesională, dacă activitatea o cere
8. După caz: aviz asociație proprietari/vecini, împuternicire, documente pentru punct de lucru etc.

Ce faci dacă diploma sau experiența profesională este din străinătate?

Dacă activitatea aleasă cere dovada pregătirii profesionale, ONRC acceptă mai multe tipuri de documente: diplome, certificate de calificare, certificate de competență, documente care atestă experiență profesională, certificate de recunoaștere/echivalare pentru calificări obținute în străinătate etc.

Documentele se depun în copie certificată, iar pentru documente străine poți avea nevoie de traducere și/sau recunoaștere, în funcție de activitate.

Ce faci după ce ai înființat PFA-ul?

După ce primești documentele de la ONRC, urmează partea fiscală și administrativă:

1. Îți deschizi cont bancar.
2. Te înrolezi în SPV.
3. Verifici dacă ai obligații legate de e-Factura.
4. Depui Declarația Unică pentru veniturile realizate.
5. Verifici rezidența fiscală, mai ales dacă vii din altă țară și stai în România o perioadă mai lungă.

E bine să știi că, atunci când vine vorba de taxele PFA, trebuie să ții cont de impozitul pe venit (10%), CAS (25%) dacă depășești pragurile relevante și CASS (10%), cu reguli de calcul în funcție de venitul net și plafoanele aplicabile. Dar, evident, partea de rezidență fiscală contează mult. ANAF stabilește dacă ai obligație fiscală integrală în România sau doar pentru veniturile din România, pe baza chestionarului de rezidență fiscală și a situației tale concrete.