Cum înființezi un SRL în România dacă ești cetățean străin: ghid complet, pas cu pas
Dacă ești cetățean străin și vrei să deschizi un SRL în România, vestea bună e că, în majoritatea situațiilor, procesul este similar cu cel pentru un cetățean român. Diferențele apar mai ales la actele de identitate, traduceri/legalizări și (dacă ești non-UE) la partea de drept de ședere/muncă.
Mai jos găsești un ghid complet, ca să știi exact ce ai de pregătit.
Cuprins
Poți înființa un SRL în România dacă ești cetățean străin?
Da. Un cetățean străin poate fi:
- asociat (shareholder) într-un SRL românesc;
- administrator (director) al firmei;
- beneficiar real (UBO) – dacă deține/controlează firma.
Important: a fi asociat/administrator nu înseamnă automat drept de ședere sau drept de muncă în România (asta ține de regulile de imigrare, mai ales pentru non-UE).
Cea mai simplă cale pentru a înființa o firmă în România ca cetățean străin este cu ajutorul StartCo. E super rapid, ai înființarea + facturarea + contabilitatea + consultanța, toate într-o singură aplicație, iar tot procesul se face din câteva clickuri. În plus, noi suntem alături de tine la fiecare pas.
În schimb, dacă vrei să încerci pe cont propriu, uite un checklist rapid înainte să începi:
- Alegi denumirea firmei și faci rezervarea la ONRC (se poate și online).
- Stabilești sediul social (contract de comodat/închiriere + acorduri, unde e cazul).
- Alegi codurile CAEN.
- Stabilești capitalul social (capitalul social minim pentru SRL este 500 lei).
- Pregătești actul constitutiv, declarațiile și dosarul de înmatriculare.
Acte necesare pentru SRL cu asociat/administrator cetățean străin
1) Dacă asociatul (sau administratorul) este persoană fizică străină
De regulă, ai nevoie de:
- pașaport / carte de identitate (copie certificată)
- declarații pe propria răspundere
- declarația beneficiarului real (dacă nu sunt incluse datele direct în actul constitutiv)
- dovada sediului social + eventuale acorduri (asociație/vecini, după caz)
- rezervarea denumirii
Dacă persoana fizică nu este înregistrată fiscal în România, ONRC poate cere o declarație pe propria răspundere în locul certificatului de cazier fiscal, conform regulilor aplicabile cazierului fiscal.
Un alt detaliu util: dacă la înmatriculare incluzi în actul constitutiv datele de identificare ale beneficiarului real și modul de control, nu mai e necesară depunerea unei declarații separate.
2) Dacă asociatul este firmă străină (persoană juridică)
În plus față de cele de mai sus, apar de obicei documente de tip:
- certificat/acte de înregistrare ale firmei străine (ex. certificate of good standing / registru)
- documente privind reprezentanții și împuternicirile
- traduceri + apostilă/supralegalizare, după caz (în funcție de țara emitentă)
Documentele depuse la ONRC trebuie, în principiu, să fie în limba română; cele în limbă străină se depun cu traducere autorizată și, unde e cazul, cu certificări/forme cerute de ONRC.
Care sunt pașii de înființare a unui SRL?
- Rezervare denumire la ONRC (alegi 3 variante).
- Act constitutiv SRL (poți folosi formularul-tip ONRC ca punct de plecare).
- Sediu social + acte doveditoare.
- Declarații (beneficiar real, funcționare, condiții legale etc.).
- Depunere dosar la ONRC:
- online, prin portal, cu semnătură electronică calificată, sau
- la ghișeu/curier/e-mail (în funcție de procedură).
- Primești certificatul de înregistrare + încheierea registratorului (și celelalte documente emise la înmatriculare).
Pentru operațiunile de înregistrare nu se percep taxe și tarife, însă se plătește tariful de publicare în Monitorul Oficial (extrasul încheierii de înmatriculare/autorizare) + eventuale costuri auxiliare. În practică, pentru un cetățean străin apar frecvent costuri din jurul dosarului:
- traduceri autorizate / legalizări / apostilă (după caz)
- sediu social (dacă folosești un serviciu dedicat)
- semnătură electronică (dacă vrei depunere 100% online)
- bancă (dacă ai comisioane/condiții de deschidere cont)
Ce trebuie să știi despre taxe și autorizație de muncă
- Impozitul micro: plafonul este 100.000 euro (echivalent în lei), iar condițiile includ și cerința de salariați în termenul prevăzut de lege.
- Impozit pe profit: cota standard rămâne 16% (dacă nu ești micro sau ieși din micro).
- Dividende: cota de impozit pe dividende pentru dividendele distribuite începând cu 1 ianuarie 2026 este 16%
- Regulile CASS pentru persoanele fizice: în funcție de plafoanele de 6 / 12 / 24 salarii minime (în funcție de veniturile cumulate din categoria relevantă).
La sfârșit, nu uita: poți deține o firmă în România fără să locuiești aici, dar dacă vrei să stai și să lucrezi efectiv (ca angajat/administrator activ), intri în zona de vize / permise / drept de ședere. Pentru muncă clasică (angajat), conform regulilor UE ai nevoie de autorizație de muncă și viză de lungă ședere, apoi permis de ședere temporară. Există și reglementări pentru ședere în scopul desfășurării de activități comerciale (cu condiții specifice).
Recomandarea noastră: dacă ești non-UE și vrei relocare, tratează în paralel înființarea SRL + planul de imigrare cu un specialist.
De multe ori, da. Dosarul se poate depune online (cu semnătură electronică calificată) sau prin împuternicit. Ce îți poate complica lucrurile sunt banca (cont), traducerile și eventualele semnături/declarații.
Nu neapărat. Identificarea se face cu actul de identitate (pașaport/CI). CNP-ul e relevant mai ales pentru interacțiuni digitale și anumite sisteme; uneori se folosește NIF (număr de identificare fiscală) pentru persoane nerezidente, în funcție de contextul fiscal.
Depinde de țara emitentă și de tipul documentului. Pentru multe acte oficiale din afara României se cere apostilă/supralegalizare + traducere autorizată.