Unde se poate stabili sediul social (profesional) al unui PFA?
Atunci când vrei să înființezi un PFA, primele lucruri la care trebuie să fii atent sunt codurile CAEN (maximum 5) și sediul social. Mulți antreprenori sunt tentați să aplice aceleași reguli de la SRL și aici, însă PFA-ul are propriile reguli, dintr-o lege diferită.
Citește în continuare și vezi ce este, de fapt, sediul social al unui PFA, unde îl poți stabili și de ce acte ai nevoie.
Cuprins
Ce este sediul social (profesional) al unui PFA?
Din punct de vedere tehnic, sediul profesional este adresa pe care o declari la Registrul Comerțului odată cu cererea de înregistrare și autorizare a PFA-ului. E elementul prin care PFA-ul tău e identificat oficial și adresa de referință în actele tale.
În practică, poți privi sediul profesional ca pe casa PFA-ului tău. Și tot din practică e bine să știi că mulți folosesc atât termenul „sediu social”, cât și „sediu profesional”, însă varianta corectă pentru PFA este „sediu profesional” („sediu social” se folosește pentru SRL).
Unde îți poți stabili sediul profesional?
Ca PFA, îți poți stabili sediul profesional:
- într-un spațiu propriu,
- într-un spațiu închiriat,
- subînchiriat sau
- dat în folosință cu titlu gratuit, printr-un contract de comodat.
Trebuie să știi că nu contează dacă spațiul are destinație de locuință sau de spațiu comercial. Ce contează, în schimb, e să ai un drept de folosință valabil asupra lui, dovedit printr-un act.
De reținut: spre deosebire de SRL, PFA-ul nu își poate stabili sediul la un avocat. Mecanismul prin care o firmă își poate stabili provizoriu sediul la cabinetul unui avocat este prevăzut doar pentru firme (SRL, SA), nu și pentru PFA.
Dacă nu ai unde să-ți stabilești sediul profesional, noi te putem ajuta. La StartCo ai la dispoziție peste 40 de locații din România, ca să găsești varianta potrivită pentru tine.
De ce acte ai nevoie pentru stabilirea sediului profesional?
- Cererea de înregistrare;
- Dovada dreptului de folosință asupra sediului profesional.
Restul depinde de un singur lucru: desfășori efectiv activitate economică la sediu (primești clienți, ai echipamente, ai personal) sau adresa e doar administrativă?
Dacă desfășori efectiv activitate economică la sediu, trebuie să-ți asumi și respectarea normelor PSI, sanitar-veterinare, de protecția muncii și a mediului. În plus, ai nevoie de avizul asociației de proprietari și de acordul vecinilor.
În schimb, dacă la sediul profesional nu desfășori nicio activitate economică (nu primești clienți, nu ai echipamente, nu ai personal), depui o declarație pe propria răspundere prin care atești acest lucru (și nu mai ai nevoie de avizul asociației).
Cum faci dovada dreptului de folosință
Documentul care atestă dreptul de folosință poate fi:
- contract de închiriere (înregistrat la Administrația Finanțelor Publice, dacă proprietarul e persoană fizică);
- contract de comodat;
- certificat de moștenitor, contract de vânzare-cumpărare, declarația de luare în spațiu sau orice alt act care conferă dreptul de folosință.
Ce riști dacă expiră sediul profesional
Dacă durata dreptului de folosință asupra sediului profesional expiră și nu o prelungești, ANAF te poate declara inactiv fiscal. E unul dintre lucrurile importante de care trebuie să ții cont, tocmai pentru că inactivitatea fiscală se înscrie în cazierul tău fiscal.
Un sediu expirat mai înseamnă și un PFA cu adresă neînregistrată corect la Registrul Comerțului, ceea ce creează probleme reale la bancă, la facturare și la orice control.
Ca să eviți astfel de situații și să-ți prelungești sediul din timp, ți-am pregătit un ghid complet pentru schimbarea sediului PFA, cu pași detaliați și cu tot ce îți mai trebuie.
Nu, dacă nu desfășori efectiv activitate acolo. Dacă activitatea chiar are loc la adresă, declari la primărie, pe propria răspundere, suprafața folosită pentru activitate. Plătești impozit nerezidențial doar pe acea suprafață (dacă nu o declari, primăria aplică o cotă de mai mare). Găsești calculul detaliat în ghidul StartCo despre impozitul pe clădiri.
Da. Contează doar ca titularul PFA-ului să aibă un drept de folosință valabil asupra spațiului, indiferent câte alte firme sau PFA-uri mai sunt declarate acolo.
Depinde de tipul contractului. Un contract de închiriere notat în cartea funciară rămâne valabil față de noul proprietar. Un contract de comodat, în schimb, nu are această protecție. În orice caz, cel mai sigur e să obții rapid un act nou de folosință, de la noul proprietar sau pentru o altă adresă, și să depui mențiunea de schimbare a sediului la ONRC înainte ca vechiul contract să-și piardă valabilitatea.
