Analiza StartCo: Jumătatea lui 2026 înseamnă mai multe firme noi, dar mai puțini antreprenori

Cele mai importante concluzii:

Spre deosebire de 2025, prima jumătate a lui 2026 a adus mult mai puține surprize legislative. Iar dacă în mod normal asta ar fi o veste bună pentru antreprenori, în cazul de față vorbim doar despre percepție. Toate schimbările fiscale au fost puse în mișcare în a doua jumătate a lui 2025; începutul lui 2026 a însemnat mai mult ordonanțe, termene bătute în cuie și confirmarea modificărilor.

La prima vedere, cifrele brute par să spună o poveste optimistă. S-au înmatriculat mai multe firme per total față de anul trecut, iar boom-ul de PFA-uri (cu 71% mai multe înființări față de T1 2025) ar putea trece drept semnul unui nou val de antreprenoriat, poate chiar al unei relaxări a climatului de business. 

Numai că imaginea se schimbă radical de îndată ce te uiți la ce se ascunde în spatele acestor cifre: cine intră în piață, cine iese din ea și, mai important, de ce își schimbă antreprenorii forma juridică. Soldul net e negativ: au ieșit din circuit mai multe entități decât au intrat. Iar creșterea PFA-urilor nu vine din entuziasm, ci din nevoia de a găsi o formă mai suportabilă fiscal, după ce plafonul micro a scăzut și impozitul pe dividende a crescut.

Asta înseamnă că atât realitatea, cât și concluzia primei jumătăți a lui 2026 e una simplă: nu asistăm la un nou val de antreprenoriat, ci la o repoziționare defensivă a antreprenorilor sub presiunea fiscală și legislativă.

2026 rămâne anul deciziilor strategice

Această repoziționare se vede și în date: în T1 2026, înmatriculările totale au crescut la 38.643, cu 15,75% peste T1 2025, dar aceeași perioadă a adus și 5.424 suspendări, 16.361 dizolvări și un număr de radieri care a dus totalul ieșirilor la 42.628 de entități. 

Cu alte cuvinte, intrările au crescut, dar ieșirile au rămas mai mari decât intrările, iar asta înseamnă un sold negativ de 3.985 de entități în T1. În paralel, în T1 2026 au fost înființate 17.399 PFA/II/IF, cu 71% peste perioada similară din 2025, în timp ce totalul SRL/SA nou create a coborât la 21.244, cu 7% sub T1 2025.

Aceleași date confirmă și lucrurile pe care le anticipam atât la final de 2025, cât și la începutul anului: 2026 rămâne anul deciziilor strategice, cu un PFA care redevine atractiv în anumite situații, pe fondul plafonului micro coborât la 100.000 euro și al impozitului pe dividende urcat la 16% de la 1 ianuarie 2026.

Barometrul StartCo de început de an a arătat clar că taxele mai mari și impredictibilitatea legislativă sunt principalele riscuri pentru cei mai mulți antreprenori. Acum, datele din T1 – T2 confirmă că exact acolo s-au produs și cele mai mari reacții: piața nu și-a luat avânt, ci s-a rearanjat. 

Drept urmare, antreprenorii nu s-au dus în masă spre PFA pentru că au devenit brusc mai optimiști, ci pentru că au încercat să găsească o formă juridică mai suportabilă fiscal și operațional. Iar creșterea dizolvărilor, suspendărilor și insolvențelor spune o poveste și mai interesantă: foarte mulți au trecut de la mai vedem la închidem, simplificăm sau mutăm.

Prima jumătate a lui 2026, în cifre

În primele patru luni din 2026 s-au înregistrat 51.273 de persoane fizice și juridice nou înmatriculate, cu 14,28% mai multe decât în ianuarie–aprilie 2025, dintre care 28.294 au fost SRL. Cele mai multe înmatriculări s-au făcut în București, Ilfov, Timiș, Cluj și Iași, iar ca domenii au condus transportul și depozitarea, comerțul și activitățile profesionale, științifice și tehnice.

În T1 2026, imaginea este mai clară și mai completă: așa cum spuneam și mai devreme, totalul înmatriculărilor a fost de 38.643, cu 15,75% peste T1 2025; din acest total 17.399 au fost PFA/II/IF și 21.244 au fost SRL/SA. Aceste date confirmă clar trendul de la sfârșitul lui 2025 și începutul lui 2026: formele independente au urcat puternic în timp ce firmele au încetinit (și continuă să o facă).

Mai mult, trimestrul 1 din 2026 a adus 5.424 suspendări de activitate, în creștere cu 7,88% față de anul trecut, și 16.361 dizolvări, în creștere cu 28,35%. Per total, numărul de entități care au ieșit temporar sau definitiv din circuit a fost de 42.628, peste cele 38.643 intrate, deci un minus net de 3.985. Asta înseamnă că volumul brut de înmatriculări ascunde o contracție netă a bazei antreprenoriale.

Iar trendul continuă și în aprilie: în perioada ianuarie–aprilie, erau deja 30.670 radieri, în creștere cu 6,27% față de primele patru luni din 2025, iar dizolvările au ajuns la 20.829, cu aproape 21% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, numărul procedurilor de insolvență a ajuns la 2.410 în primele patru luni din 2026, peste nivelul din ianuarie–aprilie 2025. Cu alte cuvinte, după șocul din T1, T2 nu aduce normalizare, ci prelungirea tensiunii.

Previziunile de la începutul anului par mai degrabă concluzii

În Analiza StartCo de la finalul lui 2025 îți spuneam că 2026 va fi anul deciziilor strategice, că avantajul micro-SRL-ului se va reduce, iar PFA-ul poate redeveni atractiv în anumite situații. Tot acolo anticipam că scăderea plafonului pentru microîntreprinderi la 100.000 euro și majorarea impozitului pe dividende la 16% vor forța antreprenorii să regândească rapid raportul PFA vs. SRL. Acum, cifrele din T1 2026 confirmă clar că firmele încetinesc iar formele independente accelerează.

Barometrul StartCo de început de an a surprins aceeași tensiune din perspectiva antreprenorilor. 27% dintre respondenții chestionarului nostru au spus că taxele mai mari sunt principalul risc pentru 2026, iar 19% au pus pe primul plan impredictibilitatea legislativă. Mai mult, 51% dintre afaceri au spus atunci că ar rezista cel mult trei luni la o scădere serioasă a încasărilor, ceea ce explică de ce reacția pieței nu a fost să investească mai mult, ci să simplifice cât mai repede tot ce poate fi simplificat. Și e logic: când ai buffer mic, nu optimizezi în Excel, ci la Registrul Comerțului.

În ianuarie 2026, indicele CONFIDEX a coborât de la 51,3 la 47,2, cea mai mare scădere de la o ediție la alta, iar 78% dintre manageri se așteptau la un mediu legislativ și fiscal mai puțin prietenos pentru afaceri. Așadar, mutarea către PFA și curățarea portofoliului de firme confirmă sentimentul de piață măsurat de Barometrul StartCo la începutul lui 2026.

Tot în Analiza StartCo de la finalul lui 2025 îți spuneam că nu vom vedea neapărat o migrație masivă SRL → PFA în toate sectoarele, ci mai degrabă o reasamblare a formelor juridice în funcție de activitate: profesiile liberale, consultanța, serviciile creative și o parte din IT aveau motive mai mari să se uite spre PFA decât comerțul, producția sau activitățile cu stocuri și risc operațional. 

Datele din T1 și ianuarie–aprilie 2026 confirmă asta: transportul și depozitarea și activitățile profesionale/științifice au dominat înmatriculările, în timp ce comerțul a rămas mare ca volum, dar în scădere la înmatriculare și foarte prezent în radieri și dizolvări.

Unde se vede cel mai clar presiunea fiscală

Migrarea spre forme mai simple

Cea mai interesantă poveste a semestrului e boom-ul PFA/II/IF (și nu neapărat boom-ul antreprenorial). PFA/II/IF au urcat la 17.399 în T1 2026, cu 71% peste T1 2025. Este cea mai clară dovadă că o parte a pieței a reacționat mai repede la noua ecuație fiscală decât la orice apel la spirit antreprenorial. Mai simplu spus: oamenii n-au schimbat neapărat ambiția business-ului, ci ambalajul juridic.

Această migrare e cu atât mai relevantă cu cât PFA-ul nu a devenit brusc o formă mai flexibilă din toate punctele de vedere. Dar faptul că în ciuda limitelor operaționale formele independente au explodat în T1 arată că presiunea fiscală a cântărit mai mult decât limitările administrative.

Și mai e ceva important de observat aici: faptul că mulți au trecut ușor de la SRL la PFA nu înseamnă neapărat că vorbim despre aceeași activitate economică sub o altă etichetă. De multe ori, migrarea asta lină arată că cei care au făcut trecerea nu aveau neapărat echipe mari, risc de piață sau nevoie de reinvestiție, ci erau mai degrabă freelanceri care lucrau pe cont propriu.

A avea un business scalabil și dezvoltat operațional nu e același lucru cu a lucra pe cont propriu. Iar dacă rațiunea din spatele alegerii dintre SRL și PFA ține mai curând de optimizarea fiscală decât de natura reală a activității, problema nu e neapărat la antreprenori, ci la felul în care statul a construit cadrul. În acest moment, România ar avea nevoie de o formulă în care alegerea formei juridice să reflecte ce faci de fapt, nu doar care variantă costă mai puțin la taxe.

Firmele „de rezervă” devin un lux

Al doilea semnal puternic de presiune fiscală este creșterea dizolvărilor. În T1 2026 au fost 16.361 dizolvări, cu 28,35% peste T1 2025. Asta arată clar că antreprenorii au început să renunțe la firmele inactive, aproape inactive sau păstrate pentru orice eventualitate, care au devenit mai greu de justificat în noul context fiscal și administrativ. Asta nu înseamnă automat faliment operațional; în multe cazuri înseamnă că nu mai merită costul de păstrare a unei structuri juridice fără miză economică reală.

Fenomenul are, de fapt, două fețe separate, dar la fel de interesante. În primul rând, o bună parte dintre aceste dizolvări înseamnă o curățenie sănătoasă a pieței: firmele fără activitate reală ies din sistem. Iar asta, per ansamblu, e un lucru bun pentru calitatea bazei de date antreprenoriale.

În al doilea rând, o parte dintre aceleași firme nu au dispărut pentru că erau complet inactive, ci pentru că nu mai au cum să funcționeze după înăsprirea regulilor: plafonul micro mai mic și impozitul pe dividende mai mare le-au scos, practic, din calcul. Unele s-au reorganizat ca PFA, însă asta nu ar trebui să fie soluția implicită a statului pentru orice antreprenor prins la mijloc. 

Și suspendările spun o poveste asemănătoare, doar că mai prudentă. 5.424 suspendări în T1 2026, cu 7,88% peste anul trecut, înseamnă că o parte din antreprenori nu închid definitiv, dar nici nu merg înainte cu aceeași convingere. Suspendarea a devenit, în multe cazuri, o soluție pentru cei care așteaptă să vadă ce mai face statul luna viitoare.

Comerțul și serviciile văd cel mai repede șocul

La o analiză simplă a sectoarelor, comerțul e primul care iese în evidență. În T1 2026, comerțul cu ridicata și cu amănuntul a fost domeniul cu cele mai multe dizolvări (2.997) și cu cele mai multe radieri; în același timp, la înmatriculări sectorul era în scădere cu 8,14% față de T1 2025. Cu alte cuvinte, unul dintre cele mai importante motoare numerice ale antreprenoriatului românesc nu mai produce aceeași reîmprospătare de bază ca înainte și, simultan, scoate multe entități din joc.

În schimb, transportul și depozitarea au avut cele mai multe înmatriculări în T1 (6.860), cu un plus de 42,12%, iar în primele patru luni au rămas pe primul loc, cu 8.793 și o creștere de 27,42%. Activitățile profesionale, științifice și tehnice au rămas și ele sus, cu 4.045 de înmatriculări în T1 și 5.361 în ianuarie–aprilie. Aici se vede mai bine logica migrației fiscale: zonele cu activitate independentă, freelancing, subcontractare și servicii specializate au mai mult spațiu să schimbe forma juridică decât sectoarele cu stocuri, logistică complexă și angajați mulți.

Insolvența nu e în prim-plan, dar e în creștere

Insolvențele nu sunt încă indicatorul cel mai spectaculos în comparație cu dizolvările și radierile, dar urcă și ele. T1 2026 a adus 1.829 de firme și PFA intrate în insolvență, cu 14,31% peste T1 2025, iar la patru luni ONRC raporta 2.410 proceduri deschise, peste nivelul din perioada similară din 2025. Important este și unde se concentrează: comerț, construcții, transport și industrie prelucrătoare. Asta sugerează că presiunea nu mai este doar fiscal-formală; în unele segmente începe să devină și financiar-operațională.

Cum arată contextul macroeconomic în 2026

Institutul Național de Statistică (INS) a indicat pentru T1 2026 o stagnare a PIB față de T4 2025 (variație zero de la un trimestru la altul), în timp ce, față de T1 2025, economia a scăzut cu 1,1% în termeni reali. Nu e colaps, dar nici tipul de context în care să te arunci la planuri îndrăznețe și strategii pe termen lung.

Nici finanțarea nu a devenit peste noapte mai prietenoasă. BNR a menținut în mai 2026 rata dobânzii de politică monetară la 6,50%, ceea ce înseamnă că mediul de cost al capitalului rămâne încă apăsător pentru firmele care depind de credit sau de linii de finanțare pentru cash-flow. În paralel, CONFIDEX arăta încă din ianuarie că 78% dintre manageri se așteaptă la un mediu legislativ și fiscal mai puțin prietenos pentru afaceri. Asta confirmă faptul că majoritatea antreprenorilor au motive foarte concrete pentru a fi precauți.

Dacă ne uităm și la indicatorii de activitate, tabloul este mixt. În primele două luni din 2026, afacerile din comerțul cu ridicata, fără autovehicule și motociclete, au scăzut cu 1,6% față de perioada similară din 2025, în timp ce volumul lucrărilor de construcții a crescut în T1. Asta înseamnă că nu avem o piață blocată uniform, ci una fragmentată: unele zone rezistă sau cresc, altele încetinesc, iar antreprenorii mici reacționează prin conservare, simplificare și alegerea unei forme juridice mai suportabilă.

Peste toate astea, climatul antreprenorial măsurat de StartCo la începutul anului rămâne remarcabil de consecvent cu cifrele dure din piață. Aproape jumătate dintre respondenții de atunci vedeau în taxe și impredictibilitate principalele riscuri pentru 2026, iar o treime spuneau că au nevoie mai ales de stabilitate și predictibilitate fiscală, mai mult decât de alte măsuri. 

Deci mediul local este dominat de prudență, iar unul dintre marile obstacole structurale pentru scalarea IMM-urilor este chiar combinația de subcapitalizare, acces limitat la finanțare și distorsiuni generate de pragurile fiscale.

Ce înseamnă toate astea pentru antreprenorii români

Dacă putem trage o concluzie clară la jumătatea anului, atunci e asta: în 2026 nu e vorba despre cine câștigă, ci despre cine reușește să nu piardă. Antreprenorii nu aleg forma juridică potrivită ca să avanseze, ci ca să nu rămână blocați într-o structură pe care nu și-o mai pot permite.

Dacă ai activitate pe care o desfășori singur, project-based, fără angajați și fără nevoie mare de reinvestire în companie, piața ți-a arătat deja ce au făcut mulți alții. Dacă ai comerț, operațiuni mai complicate, risc contractual, nevoie de echipă sau vrei să scalezi, migrarea mecanică spre PFA poate arăta bine pe termen scurt, dar riscă să fie o economie falsă pe termen mediu. 

Asta reiese și din datele noastre: 94% dintre PFA-uri lucrează singuri, în timp ce aproape jumătate dintre SRL-uri lucrează cu angajați; la începutul lui 2026, doar 5% dintre PFA-uri planificau angajări în următoarele șase luni, față de 14% dintre SRL-uri.

Pentru piață, povestea mare este și mai importantă: România nu pare să aibă o criză de inițiativă, ci o criză de încredere în stabilitatea cadrului în care acea inițiativă trebuie să crească. Problema locală nu este lipsa de inițiativă antreprenorială, ci dificultatea scalării sustenabile. Iar Barometrul StartCo de la începutul anului a surprins exact aceeași realitate din teren: antreprenorii nu cer neapărat taxe mai mici, ci reguli clare și mai puțin timp irosit. Mai mult, datele ONRC din 2026 vin și pun cifre peste această percepție.

Deși creșterea volumului de înmatriculări ar putea fi confundată foarte ușor cu sănătatea antreprenoriatului, lucrurile stau diferit. În T1 2026, piața a produs mai multe înmatriculări decât în T1 2025, dar soldul net a fost negativ. Dacă la suprafață pare că lucrurile se mișcă, în spatele ușilor închise vedem multă defensivă, migrare și curățare de portofoliu.

Altfel spus, prima jumătate din 2026 nu a confirmat o revenire a apetitului pentru risc, ci o accelerare a arbitrării fiscale și a selecției naturale din piață. Iar problema e următoarea: în mod normal, într-o piață sănătoasă, antreprenorii se concentrează pe creșterea afacerii. Dar în România lui 2026, antreprenorii se concentrează pe a nu fi prinși pe picior greșit de următorul val de modificări.