Cum obții bani din social media legal: PFA/SRL, taxe și TVA intracomunitar

Dacă faci bani din Instagram / TikTok / YouTube / Facebook, de obicei nu e un singur tip de venit. Azi ai un brand deal, mâine affiliate, apoi un payout din platformă și, din când în când, primești produse în schimbul unui story.

Dar ce e important să reții este că veniturile din activități independente desfășurate în România se consideră obținute în România, indiferent de unde vin banii (din România sau din străinătate). Așa că, dacă vrei să fii în regulă din punct de vedere legal, trebuie să alegi o formă de organizare potrivită și să-ți declari veniturile corect.

Ce presupune activitatea de creator de conținut?

Pe piața din România există deja de mulți ani persoane fizice care obțin venituri din rețelele sociale. Din punct de vedere fiscal, aceste venituri sunt încadrate ca venituri din activități independente deoarece:

• se pot realiza de oriunde, și în programul ales de influencer
• activitatea se desfăşoară cu regularitate, având caracter de continuitate, 
• creatorul de conținut își asumă riscurile inerente activității
• poate realiza conținut pentru mai mulți clienți
• își folosește bunurile proprii 
• realizează activitatea pe cont propriu, în scopul obținerii de venituri

Din ce poți face bani ca și creator de conținut?

Așa cum îți spuneam mai sus, dacă obții venituri din rețelele sociale, indiferent că sunt de la clienți din România sau din străinătate, se consideră ca fiind venituri obținute din activităţi independente desfăşurate în țara noastră.

Pentru a fi considerate legale, trebuie să declari veniturile obținute la Fisc și să te înregistrezi legal pentru a putea achita taxele aferente. Cele mai frecvente surse de venit pentru creatori sunt:

1. Brand deals / UGC / campanii (postări, stories, reels, video)
2. Monetizare din platformă (ex. ads/creator program – YouTube/Meta etc.)
3. Affiliate (comision pe vânzări/lead)
4. Abonamente / donații / membership
5. Produse/servicii primite în natură (produse, cazare, bilete, călătorii)

Iar asta înseamnă că, din punct de vedere legal, ar trebui să ai:

• o evidență a veniturilor în natură (valoare de piață + dovada livrării)
• un cadru contractual (minim: email + brief + acceptare + termen + valoare)
• un document pentru încasare (factură / contract cu reținere / raport de platformă)

În ce categorie fiscală intră veniturile unui influencer/creator?

ANAF a tratat în mod repetat veniturile din activitatea de influencer ca fiind, în mod tipic, venituri din activități independente (mai ales când există regularitate, continuitate, mai mulți clienți, risc asumat etc.). Totuși, pot exista și situații în care venitul e mai apropiat de:

• drepturi de proprietate intelectuală (ex. cesionezi/licențiezi drepturi de autor asupra unui material), pentru care există ghiduri ANAF și reguli specifice.
• convenții civile/alte contracte ocazionale.

În realitate, dacă ai colaborări recurente (adică nu o dată pe an), PFA/SRL este de departe varianta care te ține cel mai bine în legalitate și te ajută să lucrezi ușor cu branduri și platforme.

Cum trebuie să te înregistrezi legal?

În calitate de creator de conținut pe rețelele sociale trebuie să îți alegi o formă de organizare potrivită activității tale. Poți alege forma de desfășurare a activității în funcție de:

• caracterul de continuitate
• modul de declarare și de impozitare

1) Persoană fizică neînregistrată juridic și fiscal

Poți lucra cu contract de colaborare dacă activitatea desfășurată nu presupune continuitate. Astfel, dacă obții venituri în bani și/sau în natură din România, clientul pentru care prestezi serviciul are obligația de a declara și plăti către stat impozitul pe venit de 10%. 

Dacă aceste venituri sunt însă obținute din străinătate, apare obligația de a declara aceste venituri prin Declarația unică. Termenul de depunere a declarației este de până la data de 25 mai a anului următor celui în care a fost realizat venitul. 

Funcționează rar în zona de social media, pentru că brandurile preferă factură. Se potrivește mai degrabă când:

• ai o colaborare punctuală,
• iar contractul e încadrat corect (ex. drepturi de autor / convenție civilă, după caz).

De reținut: dacă ajunge să fie o activitate cu regularitate, ANAF o vede ca activitate independentă.

2) PFA (varianta standard pentru creatori la început)

Te poți înregistra ca PFA dacă desfășori activitatea de influencer/creator de conținut pe rețelele sociale cu regularitate. Ca PFA: 

• ai obligația de a ține contabilitatea 
• îți poți deduce cheltuielile
• ai obligația declarării veniturilor obținute prin depunerea anuală a Declarației unice.

Astfel, varianta PFA e potrivită dacă:

• ai venituri recurente,
• vrei să poți deduce cheltuieli (telefon, internet, echipamente, software, deplasări etc. – în limita regulilor),
• vrei să facturezi simplu și să declari anual prin Declarația unică.

Dar trebuie să ții cont și de taxe:

• Impozit pe venit: 10% din venitul net (în sistem real) / din norma de venit (dacă e cazul).
• CAS (pensii): 25%, devine obligatoriu, în general, dacă veniturile cumulate relevante ating 12 salarii minime (bază minimă 12 sau 24, în funcție de nivel).
• CASS (sănătate): 10% – pentru activități independente baza se calculează după regulile din Codul fiscal; există un minim de referință la 6 salarii minime în anumite situații și un plafon (pentru veniturile din 2025 plafon 60 salarii minime; pentru veniturile din 2026 plafonul se modifică la 72 salarii minime).

Dacă vrei să fii 100% sigur pe pragurile tale (mai ales dacă ești și salariat sau ai și chirii/dividende), cel mai safe e să calculezi pe scenariul tău, pentru că regulile de cumul pot schimba rezultatul.

3) SRL (când ai volum mare, echipă, proiecte mari sau vrei să crești)

Dacă dorești, poți opta de asemenea pentru înființarea unui SRL. În acest caz, vei fi încadrat ca microîntreprindere și vei avea obligația:

• declarării trimestriale a declarațiilor fiscale
• și a repartizării profitului realizat sub forma dividendelor. 

SRL e de obicei alegerea când:

• ai venituri mai mari și vrei structură + branding,
• lucrezi cu multe companii/agenții,
• vrei să separi banii firmei de banii personali.

Ca SRL, vei avea de plătit la ANAF:

• Microîntreprindere: 1% impozit.
• Dividende: 16% pentru dividende distribuite începând cu 1 ianuarie 2026.
• TVA: plafonul de scutire este 395.000 lei; TVA standard 21%, cotă redusă 11%.

Plăți de la platforme din UE (Google/Meta etc.) și codul TVA intracomunitar

Aici se creează de multe ori confuzii, pentru că mulți creatori de conținut:

• primesc bani din UE (de exemplu, Google Ireland),
• nu sunt plătitori de TVA în România (încă),
• dar au nevoie de cod special de TVA pentru servicii intracomunitare.

În România, înregistrarea specială pentru servicii intracomunitare se face conform art. 317 și se cere înainte de exigibilitate. După ce ai codul, în anumite situații vei avea și obligația declarației 390 VIES, depusă lunar (instrucțiunile includ și persoanele înregistrate la art. 317).

Mai simplu spus, nu confunda codul special de TVA intracomunitar cu plătitor normal de TVA. Sunt lucruri diferite.

La sfârșit, nu uita că, dacă facturezi B2B în România, trebuie să fii atent la transmiterea facturilor în RO e-Factura (termenul este de 5 zile lucrătoare de la emitere). Iar când vine vorba de sponsored content, ai grijă: ANPC a făcut verificări pe conturi de influenceri și a subliniat importanța transparenței. Altfel spus, publicitatea trebuie să fie clar recognoscibilă (nu ascunsă în story).