📋 Ce s-a mai schimbat
Mai ai doar 9 zile să treci la CAEN Rev. 3 ⏳
Acum trei săptămâni îți explicam pe larg tot ce presupune actualizarea codurilor CAEN la Rev. 3. Acum, cel mai important lucru de reținut e termenul final: 25 septembrie. Calendarul a rămas același, fără nicio prelungire anunțată.
Dacă firma sau PFA-ul tău au fost înregistrate înainte de 1 ianuarie 2025 și încă nu ai făcut actualizarea, riști să te lovești de tot felul de blocaje administrative: erori în declarații, imposibilitatea de a participa la licitații, de a aplica pentru finanțări sau de a obține și reînnoi autorizații.
Cu cât ne apropiem de termen, cu atât aglomerația poate aduce întârzieri și blocaje, așa că ar fi bine să te ocupi de asta cât mai repede. Găsești aici toți pașii pe care trebuie să-i urmezi. Iar dacă nu ești sigur ce coduri ai în firmă, le poți verifica gratuit și 100% online, pe linkul de mai jos.
Băncile ți-ar putea vedea declarațiile fiscale 🏦
Pe 11 septembrie, ANAF a pus în consultare publică un proiect de ordin prin care băncile ar putea primi acces direct la declarațiile fiscale, cu acordul tău exprimat exclusiv prin SPV. Proiectul vizează atât persoanele fizice, cât și firmele care aplică pentru un credit.
În practică, băncile verifică deja aceste informații la ANAF. Ce se schimbă cu adevărat e procedura prin care circulă informația: transmiterea datelor de la ANAF către bancă ar urma să fie standardizată și digitalizată, cu acordul dat direct în platformă (sau în scris, doar pentru persoanele fizice care nu au cont SPV). În cazul persoanelor fizice, noul proiect pune accentul pe verificarea veniturilor.
Pentru firme, dacă îți dai acordul prin SPV, banca poate consulta pentru ultimele 12 luni Declarația 100 (obligațiile de plată la buget), Declarația 101 (impozitul pe profit) și decontul de TVA (Declarația 300). Acordul e valabil 5 zile lucrătoare, timp în care banca poate cere datele necesare pentru evaluarea cererii de credit sau pentru prevenirea fraudelor.
Proiectul se află încă în consultare publică, așa că prevederile se mai pot schimba înainte de aprobare. Dacă ai deja un credit în plan pentru firmă, pregătește-te pentru o procedură mai rapidă, dar și mult mai transparentă.
Vinzi aplicații sau produse software? UE a pregătit obligații noi 🔐
Tot din 11 septembrie a devenit obligatorie prima parte din Cyber Resilience Act, regulamentul european care impune cerințe de securitate pentru produsele software și hardware vândute în Uniunea Europeană. Dacă vinzi o aplicație, un plugin, un dispozitiv conectat la internet sau orice produs care conține software, ești direct vizat de noile reguli.
Cea mai importantă dintre ele spune că, atunci când produsul tău are o vulnerabilitate deja exploatată de hackeri, ai la dispoziție 24 de ore pentru o primă alertă și încă 72 de ore pentru o notificare mai detaliată, transmise printr-o platformă unică, administrată de ENISA.
Obligația se aplică atât produselor lansate cu ani în urmă, cât și celor noi, iar amenzile pentru cele mai grave încălcări pot ajunge la 15 milioane de euro sau 2,5% din cifra de afaceri globală, oricare dintre sume e mai mare. Așa că, dacă ai orice produs cu cod în el, merită să verifici dacă intri sub incidența regulamentului și să-ți pregătești de pe acum procedura de raportare a vulnerabilităților, nu când primești prima alertă reală.
HoReCa are acum reguli specifice pentru ambalaje 📦
În ediția 79 îți spuneam despre noul Regulament UE privind ambalajele (PPWR). Acesta a intrat în vigoare pe 12 august și, fiind regulament european, se aplică direct, fără nicio lege de transpunere.
Obligațiile de bază rămân aceleași: să reduci volumul și greutatea ambalajului la minimul necesar, să eviți substanțele restricționate (inclusiv PFAS în ambalajele alimentare), să ai documentație tehnică și o declarație de conformitate și să identifici clar unitatea de ambalaj.
Pentru HoReCa, regulamentul aduce și reguli specifice pentru mâncarea la pachet. Până la 12 februarie 2027, orice local care vinde băuturi sau mâncare gata preparată la pachet va trebui să le permită clienților să-și ridice comanda în propriile recipiente, nu doar în ambalajul de unică folosință, fără niciun cost suplimentar. Un an mai târziu, până la 12 februarie 2028, trebuie să oferi și varianta cu ambalaj reutilizabil, printr-un sistem organizat.
Dacă activezi în domeniu, ar fi bine să verifici cu atenție noile reguli acum, cât încă mai ai timp, nu după ce intră în vigoare.
⏰ StartCo explică
Ce faci dacă primești o decizie de impunere de la ANAF
Dacă ai deschis Spațiul Privat Virtual sau cutia poștală și ai găsit o decizie de impunere de la ANAF, să știi că nu ești singur. Foarte mulți români sunt în exact aceeași situație și primesc decizii de impunere pentru venituri din 2021-2024 pe care nu le-au declarat. Cei mai mulți au lucrat remote pentru o firmă din altă țară UE, au închiriat un apartament prin Airbnb sau au tranzacționat crypto pe o platformă europeană.
Lista jurisdicțiilor străine care fac schimb de informații cu Fiscul a fost extinsă, iar ANAF are aceste date pentru că administrațiile fiscale din Spania, Germania, Olanda și restul statelor UE le trimit automat, prin schimbul de informații dintre autorități.
Problema apare la reacția față de o decizie de impunere: mulți antreprenori aleg fie să plătească orbește ca să scape, fie să ignore notificarea. Ambele sunt greșeli, mai ales pentru că o decizie de impunere e, de fapt, un punct de plecare într-o discuție cu ANAF. Dacă nu reflectă realitatea, o poți corecta cu instrumentele potrivite.
📌 Ce faci concret dacă primești o decizie de impunere
În funcție de motivul pentru care a fost emisă, ai mai multe variante practice:
- Ai omis Declarația unică pentru veniturile respective -> ai 60 de zile de la comunicarea deciziei ca să depui Declarația (sau o rectificativă, dacă ai depus-o deja fără veniturile din străinătate). Decizia veche se anulează automat, fără nicio contestație.
- Crezi că suma calculată de ANAF e greșită -> depui contestație în 45 de zile de la comunicare, cu documente care arată situația reală: contractul de muncă remote, extrase din contul Airbnb sau Booking, istoricul tranzacțiilor de pe platforma de crypto.
- Ai plătit deja impozit pe venit în altă țară -> ceri credit fiscal extern, cu certificatul de la autoritatea fiscală de acolo care dovedește plata. Impozitul se scade din ce datorezi în România, deci nu se plătește de două ori.
De reținut: dacă vorbim despre sume mai mari, merită să apelezi la un consultant fiscal autorizat sau la un contabil cu experiență în fiscalitate internațională. Camera Consultanților Fiscali are un registru public unde poți verifica dacă cineva e într-adevăr autorizat, înainte să-i dai detaliile și actele tale.
E cu atât mai util să faci asta, cu cât impozitul de 70% despre care s-a tot vorbit nu se aplică automat pe orice venit nedeclarat din străinătate, ci doar atunci când nu poți justifica deloc sursa banilor. Dacă răspunsul tău la o decizie de impunere e unul corect, informat și susținut cu documente, plătești doar impozitul normal plus dobânzi și penalități de întârziere calculate pe zi (sau, în cazul unei inspecții fiscale, penalitatea de nedeclarare, care e semnificativ mai mare). În schimb, dacă ignori notificarea, te poate costa mult mai scump.
Mai e un lucru important de avut în vedere: și ANAF poate greși. De exemplu, dacă n-ai depus nimic, Fiscul face o estimare pe baza perioadelor anterioare și presupune că ai câștigat la fel. Dacă realitatea a fost alta (ai avut pierderi pe crypto într-un an în care ANAF a presupus profit) diferența se corectează doar dacă aduci tu dovada.
Iar dacă te-ai mutat efectiv într-o altă țară din UE și ți-ai stabilit acolo rezidența fiscală, nu mai datorezi taxe și în România pentru veniturile de acolo. Dar trebuie să formalizezi asta oficial la ANAF, nu doar să presupui că lucrurile stau așa fiindcă te-ai mutat în altă parte.
La finalul zilei, o decizie de impunere e o invitație la dialog cu ANAF. Ce, cât și cum plătești ține 100% de răspunsul tău.
💡 Sfatul Săptămânii
Banii nu sunt singurul motiv pentru care oamenii rămân sau pleacă
În 2001, Douglas Conant a preluat conducerea Campbell Soup într-un moment prost: compania avea cel mai scăzut nivel intern de engagement dintre toate firmele din Fortune 500. Conant nu a primit un buget nelimitat de resurse umane și nici planuri de măriri salariale. Asul lui din mânecă a fost că în fiecare zi scria de mână 10-20 de bilețele către angajați, menționând o contribuție concretă, un proiect dus la capăt, un rezultat peste așteptări.
Într-un deceniu a scris peste 30.000 de asemenea bilețele, într-o companie cu 20.000 de angajați. Partea cu adevărat faină e că bilețelele au devenit virale și au ajuns pe pereții birourilor din toată lumea. Drept urmare, engagementul angajaților a ajuns printre cele mai bune din industrie, iar performanța financiară a companiei a depășit media pieței.
Conant nu a cumpărat loialitatea angajaților, ci a construit-o zi de zi, bilet cu bilet.
Cei mai mulți antreprenori mici cred că, în 2026, oamenii buni pleacă doar pentru bani. Și e de înțeles, mai ales că din iulie salariul minim a urcat, iar companiile mari pot absorbi mai ușor diferența și oferă mai mult decât își permite o firmă mică.
Numai că bugetul de salarii nu e singurul motiv pentru care oamenii rămân sau pleacă. Un angajat bun rămâne pentru cum arată o zi de muncă în firma ta, nu doar pentru cifra din contract.
Daniel Pink, autorul cărții Drive, spune că, dincolo de un prag rezonabil de salariu, banii nu mai sunt principalul motor al motivației. Contează mai mult autonomia, senzația că îți controlezi propria muncă, și satisfacția de a te vedea din ce în ce mai bun la ceva. Ca și în cazul unui antreprenor, contează scopul, sentimentul că munca ta ajută la ceva mai mare.
Iar lucrurile astea nu țin de mărimea bugetului de salarii. În schimb, țin de:
Flexibilitate: un program adaptat vieții reale a omului și libertatea de a rezolva o problemă personală fără să ceară voie cântăresc mult mai mult decât pare la prima vedere. Tocmai de aceea, tot mai mulți specialiști români caută roluri hibride sau work-from-home.
Autonomie: înseamnă să lași omul să decidă cum ajunge la un rezultat, nu doar să-i spui ce rezultat trebuie să livreze. Un angajat verificat la fiecare pas simte presiune și neîncredere; unul lăsat să-și organizeze singur ziua are libertatea de a munci fix atunci când poate performa cel mai bine.
Creștere vizibilă: responsabilități noi și un rol care se schimbă vizibil de la un an la altul. Oamenii cu adevărat buni vor dovada că, peste un an, vor ști și vor putea mai mult decât acum.
Recunoaștere: cea mai ieftină dintre toate și cea mai des uitată. Nu trebuie să scrii 30.000 de bilețele, ca Conant. E suficient să-i spui omului clar ce anume a făcut bine și de ce a contat.
Pentru că, la finalul zilei, un salariu îți cumpără prezența omului la birou. Ce îl face să rămână acolo e cu totul altceva.
📚 Pe lista noastră
🖊️ Zgomotul din jurul antreprenoriatului românesc nu se traduce în companii puternice. Rezultatele sunt cele care contează, iar noi avem mai puține decât ne-ar plăcea să credem.
📘 Cea mai mare greșeală în negocieri e să crezi că trebuie să ajungi cât mai repede la un DA.
🎧 Un cadru simplu de aplicat într-o echipă mică, unde fiecare angajat contează dublu.
📰 De ce e important să știi din timp ce ești dispus să sacrifici pentru creștere și ce nu.
💭 Un gând de final
„Capacitatea ta de a atrage, evalua și construi relații de lucru solide cu cofondatori, primii angajați și investitori va face diferența dintre eșec și succes.”
– Clara Shih, cofondatoare Hearsay Systems (a intrat în consiliul director al Starbucks la doar 29 de ani iar din noiembrie 2024 conduce grupul Business AI din cadrul Meta Platforms)
Ca antreprenor, ai tendința să pui mereu produsul pe primul plan. E la îndemână, se vede și poți arăta oricui exact ce ai construit până acum. În schimb, relațiile cu oamenii din jurul tău rămân în plan secund, deși cântăresc la fel de mult în reușita unui business, poate chiar mai mult.
Produsul se măsoară și știi exact când e gata de lansare; în schimb, o relație de lucru nu se termină niciodată și nu poți pune spune cu certitudine cât de solidă e. Ăsta e și motivul pentru care nu îi acorzi atenția necesară.
Relațiile pe care le construiești cu grijă sunt, de multe ori, motorul ascuns al unei afaceri care rezistă în timp.