📋 Ce s-a mai schimbat
Un atac cibernetic a blocat toată piața imobiliară 🏚️
Din 14 iulie, sistemele Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (inclusiv e-Terra, aplicația care ține toată evidența de carte funciară) sunt picate la nivel național în urma unui atac cibernetic. Fără e-Terra, notarii nu mai pot autentifica vânzări, băncile nu mai pot da credite ipotecare, iar cererile de intabulare stau pur și simplu pe loc.
Blocajul a picat cu două săptămâni înainte de 31 iulie, termenul după care TVA-ul redus de 9% pentru locuințele noi (max 120 mp, max 600.000 lei fără TVA) urcă la 21%. Oricine avea antecontract, avans plătit și toate condițiile îndeplinite riscă să piardă facilitatea doar pentru că sistemul de la stat a picat, nu din vina proprie.
Presiunea a fost suficient de mare încât parlamentul, oficial în vacanță, s-a convocat în sesiune extraordinară chiar în această săptămână ca să găsească o soluție pentru cei prinși la mijloc. Variantele discutate merg de la prelungirea termenului până la 31 august și până la 1 octombrie, însă niciuna nu e adoptată la momentul actual.
Până apare o modificare oficială publicată în Monitorul Oficial, cel mai sigur e să tratezi 31 iulie ca fiind în continuare termenul valabil, indiferent dacă ești dezvoltator, agent imobiliar sau ai o tranzacție pe ultima sută de metri. Noi rămânem cu ochii pe subiect și revenim de îndată ce se schimbă ceva concret.
Noi decizii de impunere pentru venituri din 2021 pe care nu le-ai declarat
Din 27 iulie, ANAF a început să trimită decizii de impunere din oficiu persoanelor fizice cu venituri din 2021 pe care fie nu le-au declarat deloc prin Declarația Unică, fie le-au declarat incomplet. Veniturile din 2021 s-ar prescrie abia în iulie 2027, așa că Fiscul nu e presat de timp, ci de altceva: sistemele de digitalizare i-au dat, în sfârșit, acces la volume mari de date pe care înainte nu le corela.
Dacă ai un PFA sau ai avut în 2021 venituri suplimentare (chirii, drepturi de autor, dividende, venituri din străinătate) și nu ești sigur că ai depus totul corect la vremea respectivă, verifică-ți Spațiul Privat Virtual chiar acum. Când găsești o notificare, cel mai simplu e să te conformezi voluntar și să depui rectificativa, ca să anulezi decizia de impunere. Dacă nu achiți la timp, ANAF poate adăuga dobânzi și penalități, iar în caz de neplată poate ajunge și la poprire pe conturi sau alte forme de executare silită.
💰 Grant radar
Fonduri nerambursabile pentru formarea angajaților din cercetare-inovare
Dacă firma ta face cercetare-dezvoltare-inovare într-un domeniu de specializare inteligentă (IT&C, sănătate, materiale avansate ș.a.), poți primi fonduri pentru formarea angajaților direct implicați. IMM-urile primesc ajutor de minimis de până la 90% din cheltuielile eligibile (maximum 32.000 € per proiect), iar organizațiile de cercetare beneficiază de finanțare 100%, până la 68.000 €. Fiecare proiect trebuie să aducă cel puțin două competențe noi angajaților, dintre care una cu diplomă recunoscută. Depunerea se face exclusiv online, prin SMIS2021+, în perioada 31 iulie – 30 septembrie 2026.
75.000 € nerambursabili pentru start-upuri deep-tech conduse de femei
A treia ediție Women TechEU oferă granturi de 75.000 € fără cedare de capital, plus mentorat unu-la-unu, training și acces la investitori și corporații. România e eligibilă, iar două start-upuri românești (QuickLegal și Recycllux) au câștigat deja finanțare în ediția precedentă. Sunt patru termene de evaluare: 16 septembrie 2026, 14 ianuarie, 13 mai și 12 august 2027. Deci ai timp să pregătești aplicația pe platforma oficială.
Grant + credit bancar pentru transformare verde și digitală
Programul cu finanțare elvețiană, SME Eco-Tech, s-a redeschis acum și pentru microîntreprinderi, nu doar pentru IMM-urile mijlocii. Poți obține un grant nerambursabil de maximum 40% din valoarea investiției (până la 267.240 lei), completat de un credit bancar de minimum 60%, pentru panouri fotovoltaice, tehnologii de reciclare, sisteme digitale de eficiență energetică sau digitalizare (site, echipamente IT, semnătură electronică). Condiție esențială: cifră de afaceri de minimum 2.000.000 lei la 31 decembrie 2024. Înscrierile se fac online, pe platforma oficială, până pe 24 septembrie 2026.
⏰ StartCo explică
Dacă folosești AI în firma ta, de săptămâna viitoare ai reguli noi
O parte dintre prevederile AI Act-ului UE au fost oficial amânate, dar asta nu înseamnă că regulile de care ai tot auzit nu se mai aplică. Obligațiile importante legate de transparență rămân valabile și se aplică începând cu 2 august.
Pe scurt, AI Act-ul UE este primul cadru legal complet din lume pentru inteligența artificială, cu reguli stricte pentru utilizarea AI. E construit pe niveluri de risc, iar scopul lui e să asigure siguranța, transparența și respectarea drepturilor fundamentale. Regulamentul a intrat în vigoare la 1 august 2024, însă termenele, normele și sancțiunile s-au aplicat etapizat, 2 august 2026 fiind termenul final pentru aplicarea lor.
Acum, amânarea a fost oficializată prin regulamentul cunoscut drept Digital Omnibus on AI, publicat în Jurnalul Oficial pe 24 iulie și intrat în vigoare pe 27 iulie. Partea mai puțin clară, pe care n-o vezi în știri și online, e că această amânare se aplică doar sistemelor de AI cu risc ridicat, cum ar fi recrutarea automată sau scoringul de credit. Pentru acestea, noile termene s-au mutat spre decembrie 2027 și august 2028.
În schimb, restul regulilor de transparență, cunoscute și ca articolul 50 din AI Act, rămân neschimbate și intră în vigoare exact cum era planificat, pe 2 august 2026. Asta înseamnă că, dacă folosești AI în afacerea ta, de săptămâna viitoare trebuie să ții cont de următoarele:
Chatbot sau asistent AI care vorbește cu clienții tăi
Dacă ai un bot pe site sau pe WhatsApp care răspunde clienților, trebuie să fie clar de la prima interacțiune că aceștia vorbesc cu un program, nu cu un om. Există și o excepție, atunci când e evident din context că e vorba despre un bot, însă e mult mai restrânsă decât pare: un bot de suport care imită o conversație umană nu se califică automat drept „evident”.
Poze sau video generate cu AI care ar putea fi confundate cu realitatea
Dacă folosești în marketing imagini sau clipuri generate ori modificate cu AI, care arată persoane, locuri sau evenimente reale într-un mod ce poate induce în eroare, trebuie să marchezi vizibil că materialul e generat artificial.
Text generat cu AI, publicat pe teme de interes public
Dacă publici articole sau postări generate cu AI despre actualitate sau politici publice (nu despre produsul tău), trebuie să precizezi acest lucru, cu excepția cazului în care un om a verificat conținutul și își asumă răspunderea editorială pentru el.
📌 Ce trebuie să faci până pe 2 august:
- Dacă ai un chatbot sau un asistent AI care interacționează direct cu clienții, adaugă un mesaj clar că e AI, chiar la începutul conversației.
- Când folosești imagini sau video generate cu AI, marchează asta cât mai clar, printr-un semn vizibil pe material, mai ales dacă apar oameni sau locuri reale.
- Dacă publici conținut generat cu AI pe teme de interes public, stabilește un proces de verificare umană înainte de publicare, ca să te încadrezi la excepție.
Pe lângă pașii de mai sus, mai e util să știi că regulile se aplică indiferent dacă ai construit tu sistemul de AI sau doar folosești un instrument gata făcut, cum e ChatGPT, Claude, Gemini sau alt tool similar. Din perspectiva legii, ești utilizatorul sistemului, cu obligații proprii, chiar dacă nu ai scris tu codul din spate.
Mai mult, obligațiile de transparență nu dispar doar pentru că ai o firmă mai mică. Amenzile pot ajunge, teoretic, până la 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri globală, însă autoritățile trebuie să țină cont de proporționalitate atunci când sancționează un IMM. Iar dacă folosești sisteme de recunoaștere a emoțiilor sau de clasificare biometrică (mai rar la firmele mici, dar prezente în unele soluții de retail sau HR), trebuie să informezi clar persoanele expuse acestor sisteme.
Ca să te asiguri că toate obligațiile și modul în care ți se aplică sunt cât mai clare, aruncă un ochi pe răspunsurile la cele mai frecvente întrebări despre Articolul 50 din AI Act.
💡 Sfatul Săptămânii
Cum să fii diferit într-o piață unde toți sunt buni
În anii ’70, Southwest Airlines era o companie aeriană mică din Texas, prinsă între giganți ca American și Delta care aveau rute internaționale, mai multe clase și bugete de zeci de ori mai mari. Southwest n-avea cum să câștige jucând după regulile lor, așa că a scris altele. A renunțat la locurile asignate, a zburat cu un singur tip de avion și a tăiat tot ce ar fi complicat sistemul: mesele calde, rutele internaționale, clasele business.
A ajuns lider de piață.
După ce a văzut succesul modelului, Continental a încercat să-i fure rețeta printr-o divizie numită Continental Lite, gândită să copieze modelul low-cost, dar păstrând în paralel toate serviciile unei companii tradiționale. A pierdut sute de milioane de dolari.
De ce? Pentru că a încercat să fie și mai bună, și diferită, în același timp.
Iar asta e și capcana în care cad mulți antreprenori. Muncești săptămâni, luni, poate ani la un produs pe care-l crezi mai bun decât al competiției: livrare mai rapidă, calitate superioară, o echipă mai atentă la clienți. Numai că, dacă ridici privirea din propriul parcurs, descoperi că și concurența a făcut exact același lucru, cam în același ritm.
În ziua de azi, să fii cel mai bun te ajută doar să intri pe piață, dar nu e motivul pentru care câștigi un client.
Strategul de brand Marty Neumeier rezumă simplu ideea în cartea sa Zag: ai două variante. Poți face ce fac ceilalți, doar puțin mai rapid, mai ieftin sau mai atent. Sau poți alege ceva radical diferit, greu de comparat cu restul pieței. Primul drum te ține prins într-o cursă fără linie de sosire, în care câștigă mereu cel cu bugetul mai mare. Al doilea îți dă propriul teren, cu propriile reguli.
Michael Porter a explicat de ce în What Is Strategy?, unul dintre cele mai citate articole din Harvard Business Review: eficiența operațională (mai rapid, mai ieftin, mai bun) nu e strategie, e doar proba de calificare. Strategia înseamnă să alegi ce să nu faci, exact cum a făcut Southwest.
Un client care compară 5 oferte aproape identice o va alege mereu pe cea mai ieftină sau cu livrarea cea mai rapidă. Iar dacă ești una dintre cele 5, marja ta se va subția de la an la an.
În schimb, clientul care știe exact de ce te-a ales pe tine o face pentru că tu oferi ceva complet diferit de restul pieței: proiecte de nișă, un stil de comunicare aparte, o experiență de cumpărare diferită sau alte lucruri care te ajută să ieși în evidență.
Acum, mai mult ca niciodată, să fii bun înseamnă doar să fii remarcat; abia când ești cu adevărat diferit poți deveni de neuitat.
📚 Pe lista noastră
🖊️ Cum a ajuns un proiect pornit ca temă de master la o platformă cu peste 400 de utilizatori, fără niciun leu băgat în ads.
📘 Diferența dintre o ofertă oarecare și una pe care clienții nu pot să o refuze nu ține de preț.
🎧 Cum arată, concret, ziua unui fondator care a lăsat AI-ul să-i preia jumătate din task-urile de CEO.
📰 Nu orice startup care promite AI reușește cu adevărat să fie un business.
💭 Un gând de final
„Dacă ai totul sub control, nu te miști suficient de repede.”
– Mario Andretti, legendă a curselor auto (după retragerea din curse a pornit o cramă în Napa Valley alături de fostul CEO al Kmart, ajunsă azi să vândă în peste 30 de state americane)
Viteza vine mereu cu o doză de haos. O simți în prima lună de la lansarea unui business, când lucrurile se mișcă mai repede decât apuci tu să le ții sub control. Instinctiv, ai senzația că ai pierdut frâiele și că trebuie să pui urgent totul la locul lui.
Numai că senzația aia e, de cele mai multe ori, dovada că mergi exact în ritmul potrivit. Controlul total costă timp, iar partea faină este că lipsa lui e uneori tocmai semnul că ai ajuns fix acolo unde trebuie ca afacerea să crească.