📋 Ce s-a mai schimbat
Noi reguli europene pentru toate ambalajele pe care le folosești 📦
Din 12 august a intrat în vigoare Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje. Noul set de reguli e universal aplicabil, de la cutia în care îți trimiți comenzile online până la ambalajul produsului de pe raft. Dacă produci, imporți, distribui sau vinzi produse ambalate în UE, regulamentul ți se aplică.
Concret, ambalajele trebuie limitate la strictul necesar ca volum și greutate, unele categorii trebuie să conțină un procent minim de material reciclat, iar câteva formate de ambalaje de unică folosință sunt deja interzise. Pentru produsele care intră în contact cu alimentele apar și limite stricte din cauza substanțelor chimice numite „eterne”, pentru că nu se degradează.
Obligațiile diferă în funcție de tipul firmei tale: dacă produci ambalaje, răspunzi de conformitate, de documentația tehnică și de declarația UE de conformitate; dacă imporți sau distribui, trebuie să te asiguri că ce vinzi respectă deja aceste cerințe.
Nu-i nevoie să arunci de azi pe mâine ambalajele pe care le ai deja în stoc: cele introduse legal pe piață înainte de 12 august rămân valabile. În schimb, nerespectarea regulilor de acum înainte poate duce la retragerea produselor de pe piață sau chiar la rechemarea lor de la clienți. Cele mai multe obligații se introduc treptat, până în 2030 și chiar 2040, însă, dacă vinzi produse ambalate, ar fi bine să verifici cu furnizorul de ambalaje dacă ești deja aliniat la noile norme.
ANAF ajunge mai repede la banii pe care nu-i poți justifica 🔍
În ediția 70 îți spuneam că, între iulie 2025 și mai 2026, ANAF a încheiat peste 1.100 de controale la persoane fizice și a stabilit peste 540 de milioane de lei în plus, mai ales din bani a căror proveniență n-a putut fi dovedită cu acte.
Acum, Fiscul a intensificat controalele la persoane fizice tocmai pentru că digitalizarea din ultima vreme îi simplifică mult munca: un control scoate la suprafață neconcordanțele mult mai repede.
Cele peste 1.100 de controale au arătat că cel mai greu de demonstrat cu documente sunt economiile ținute în numerar, veniturile din străinătate și sumele primite de la alte persoane fizice. Veniturile a căror sursă nu poate fi identificată sunt taxate cu 70%, la care se adaugă dobânzi și penalități, iar verificările pot merge înapoi până la tranzacții din 2021.
Așa că, dacă îți finanțezi firma din surse informale (numerar, împrumuturi de la rude, bani aduși din străinătate fără documente) sau dacă ai făcut recent un aport de capital ori un împrumut către propria firmă, ține la îndemână dovada provenienței banilor. Acum contează mai mult ca oricând.
Rambursarea de TVA ar putea deveni mult mai grea, iar mediul de afaceri deja protestează 📉
Până acum, riscul de rambursare necuvenită a TVA se stabilea prin doar câteva criterii, scrise direct în Codul de procedură fiscală: documente de la alte instituții care ridică suspiciuni, fapte descoperite în controale care ar putea fi infracțiuni sau diferențe mari găsite la o inspecție ulterioară. Din mai, o ordonanță de urgență a dat ANAF-ului voie să adauge prin ordin propriu orice alte situații de risc, fără să mai aștepte o lege. Pe 10 august, ANAF a pus în consultare publică prima listă concretă de acest fel, cu 14 situații noi.
O parte din ele țin de firma ta: dacă ai schimbări mari sau corecții frecvente între cererile de rambursare, dacă nu ai depus la timp declarațiile (D394, D390 sau D406), dacă firma e în proceduri de prevenire a insolvenței / în stare de insolvabilitate sau are mai puțin de 6 luni de la înființare. Altă parte ține de asociați și administratori: dacă tu sau ei apăreți deja în baza de date a ANAF pentru risc de rambursare, la firma ta sau la alta, sau aveți în cazierul fiscal fapte sancționate ca infracțiuni.
Rambursarea poate fi marcată cu risc și din cauza furnizorilor tăi, nu doar din cauza ta. Dacă un furnizor de la care vine o parte importantă din TVA-ul tău deductibil e inactiv fiscal, insolvent, are datorii la TVA, nu și-a depus declarațiile sau e afiliat cu tine, asta poate trage și rambursarea ta în zona de risc, chiar dacă la tine în firmă totul e în regulă. Practic, dacă o cerere de rambursare intră pe lista de risc, nu mai primești banii rapid, ci treci prin inspecție fiscală anticipată, înainte de rambursare, nu după.
Proiectul, pus în consultare pe 10 august (cu termen limită pe 20 august) a primit deja o reacție dură din partea mediului de afaceri, iar Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri avertizează că regulile ar putea bloca banii firmelor pentru luni de zile. Tot federația patronală mai atrage atenția că 7 din cele 14 criterii ar contrazice decizii ale Curții de Justiție a UE în cazuri unde România a mai pierdut. Noi suntem cu ochii pe subiect și te ținem la curent atunci când se schimbă ceva.
⏰ StartCo explică
De ce trebuie să depui capitalul social imediat după înființare
Ai firma pe profit, dar când vrei să-ți iei dividendele s-ar putea să afli că, din punct de vedere legal, ai zero lei de luat. Motivul stă într-un pas pe care mulți antreprenori îl omit complet la înființare: capitalul social nedepus efectiv în cont.
Legea e clară și prevede că dividendele se distribuie asociaților proporțional cu cota de participare la capitalul social vărsat (nu cu cel doar scris în actul constitutiv). Așa că, dacă nu există capital vărsat, nu poți distribui dividende (baza de calcul e zero), chiar dacă firma are profit de distribuit. Pe lângă blocarea dividendelor, nedepunerea capitalului social în termenul legal poate deveni motiv de dizolvare a firmei, o consecință și mai gravă decât o amendă de recuperat mai târziu.
În urmă cu câteva ediții, îți explicam în detaliu ce se schimbă la regulile pentru dividende și împrumuturi din firmă. Capitalul social e condiția din spate, cea care decide dacă ajungi vreodată la banii ăia.
De când Registrul Comerțului nu mai cere dovada depunerii capitalului la înființare, firma se înregistrează mai rapid, așa că mulți trec direct la facturat și lasă capitalul social pentru mai târziu. Legea nu a eliminat obligația, a eliminat doar verificarea automată la înregistrare. Capitalul declarat în actul constitutiv trebuie vărsat efectiv, indiferent dacă mai există sau nu vreo instituție care să te controleze din prima zi.
Concret, legea cere să verși minimum 30% din capital în cel mult 3 luni de la înmatriculare, precum și înainte să începi orice operațiune pe firmă, oricare termen vine primul. Dacă emiți prima factură în a doua săptămână de la înmatriculare, acolo e termenul tău real, nu la 3 luni. Restul capitalului are termene separate: aport în numerar -> până în 12 luni, aport în natură -> până în 24 luni.
Cel mai sigur e să nu te bazezi deloc pe aceste termene și să depui tot capitalul chiar din prima zi în care ai contul bancar al firmei deschis, înainte de prima factură sau prima plată din bani de firmă.
📌 Ce ar trebui să faci ca să nu-ți blochezi accesul la dividende
- Deschide contul bancar al firmei cât mai rapid după înmatriculare (în cel mult 60 de zile lucrătoare, altfel riști amenzi între 3.000-10.000 lei și, ulterior, inactivare fiscală ANAF).
- Fiecare asociat virează aportul propriu la capital din contul personal în contul firmei, cu mențiunea „depunere capital social”.
- Fă asta înainte de prima factură emisă sau prima plată din bani de firmă, nu după.
Ce mai trebuie să știi despre capitalul social:
- Banii depuși ca și capital social nu rămân blocați în cont: după ce i-ai virat, îi poți folosi în mod normal, pentru cheltuieli reale ale firmei.
- Un capital social mai mare nu e obligatoriu, dar înseamnă mai multă credibilitate în fața băncilor și partenerilor, plus o marjă mai mare înainte ca activul net să scadă sub limita care blochează dividendele și restituirea împrumuturilor de la asociați.
- Din 2026, capitalul minim la înființare a crescut de la 1 leu la 500 lei.
- Firmele care trec de 400.000 lei cifră de afaceri netă sunt obligate să-și majoreze capitalul la minimum 5.000 lei, cu termen de conformare spre finalul lui 2027. Verifică data exactă cu contabilul, pentru că depinde de anul în care ai trecut pragul.
Capitalul social e condiția care îți deschide dreptul la banii din firmă mai târziu. Dacă vrei să afli mai multe, inclusiv cum se majorează sau cum se reduce, aruncă un ochi pe ghidul nostru dedicat.
💡 Sfatul Săptămânii
Cum ajungi la cea mai simplă soluție a unei probleme
În 2009, la un an de la lansare, Airbnb ajunsese deja pe piața din New York, dar nu ca platforma de succes pe care o știi azi. Cu rezervări dezamăgitor de mici, primele concluzii ale fondatorilor au fost că piața nu era încă pregătită sau că oamenii nu aveau încredere să doarmă în casa unui străin.
Ca să-și confirme teoria, Brian Chesky și Joe Gebbia (cofondatorii) au plecat la New York și au mers din poartă în poartă, la fiecare host, ca să vadă cu ochii lor ce nu funcționează. Ce au găsit nu avea nicio legătură cu încrederea oamenilor în concept: pozele erau făcute cu telefonul, în lumină proastă, iar oamenii nu se simțeau confortabil să dea bani pe ceva ce nici nu puteau vedea clar.
Cauza reală, odată descoperită, s-a rezolvat repede. Au închiriat o cameră foto profesională și au fotografiat ei înșiși, apartament cu apartament, tot orașul. Rezultatele nu au întârziat să apară: veniturile din New York s-au dublat în prima lună.
Nu a fost vorba de un noroc izolat. Un studiu al Carnegie Mellon University a confirmat mai târziu efectul la scară mare: pozele profesionale au adus, în medie, aproape 2.500 de dolari în plus pe an pentru fiecare anunț, doar prin creșterea încrederii vizitatorului în ce vede pe ecran.
Același lucru se întâmplă și în multe firme din România, doar că atunci când ceva nu merge, mulți antreprenori se blochează în primele concluzii: dacă vânzările scad, e din cauza pieței sau clienții nu mai au bani. Dar înainte să aplici o soluție complexă unei cauze „majore” care pare adevărată doar pentru că sună complicat și, deci, plauzibil, merită să verifici mai întâi variantele simple: poate site-ul sau prețul nu sunt suficient de clare, sau poate că oferta ta seamănă prea mult cu a concurenței.
Principiul cunoscut drept briciul lui Occam, formulat de călugărul englez William of Ockham în secolul al XIV-lea, spune că, între două explicații la fel de plauzibile pentru aceeași problemă, cea mai simplă e de obicei cea corectă. Explicațiile complicate cer, de regulă, mai multe presupuneri, iar fiecare presupunere suplimentară e o șansă în plus de eroare.
Mai simplu spus: dacă două explicații rezolvă la fel de bine o problemă, pornește de la cea cu mai puține variabile de verificat.
Așa că, înainte să dai vina pe piață, verifică lucrurile simple: cum arată site-ul, cum e poziționat prețul, dacă faci follow-up după fiecare lead care nu convertește și cum arată procesul de achiziție pentru client. Iar când vrei să scalezi, în loc să angajezi oameni și să construiești sisteme noi, fă-ți un playbook simplu și clar cu ce funcționează deja și scalează pe baza lui.
De multe ori, complexitatea seamănă cu evoluția. În practică, simplitatea e cea care rezolvă lucrurile.
📚 Pe lista noastră
🖊️ De ce e mai bine să privești un eșec în afaceri ca pe o lecție, nu ca pe un motiv de a renunța.
📘 O afacere devine cu adevărat profitabilă atunci când angajații gândesc ca niște coproprietari, nu doar ca niște oameni care își fac treaba.
🎧 Dacă îți construiești produsul cu cele mai dure constrângeri în minte, ajungi la un rezultat mai bun pentru toată lumea.
📰 Atunci când compari site-ul tău cu cel al competiției, ce vă diferențiază?
💭 Un gând de final
„Ești eficient când faci un lucru cu pierderi minime. Ești eficace când faci lucrul potrivit.”
– Tom DeMarco, inginer software și autor al cărții Slack (a lucrat la ESS-1, prima centrală telefonică digitală controlată de calculator)
Poți să ai un flux de lucru foarte bine pus la punct, cu fiecare email automatizat și fiecare pas cronometrat la secundă. Dar dacă procesul ăla optimizat te duce spre ceva ce nimeni nu vrea, eficiența, oricât de impresionantă ar fi, își pierde orice relevanță.
Atunci când ești incredibil de eficient în direcția greșită, tot ce obții e că ajungi mai repede exact unde nu trebuia să ajungi. Eficacitatea nu se vede în cât de bine execuți, ci în ce alegi să execuți.