Relansarea economică e live

📋 Ce s-a mai schimbat

Pachetul de relansare economică e acum oficial ✅

În ediția 52 îți spuneam de pachetul de relansare economică pe care îl pregătește Guvernul. Ei bine, Ordonanța de urgență nr. 8/2026 a fost publicată în Monitorul Oficial pe 25 februarie și aduce un mix de bonificații și ajustări pentru microîntreprinderi și cashflow, cu unele prevederi aplicabile de la 1 martie 2026.

Care sunt modificările intrate în vigoare?

1) Bonificație de 3% pentru firme

Dacă ai SRL (micro sau profit), poți primi o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual sau din impozitul micro aferent anului fiscal 2025. Banii nu îți intră înapoi în cont, ci se folosesc la compensări cu alte obligații. Însă, pentru asta, trebuie să respecți niște condiții:

• ai depus toate declarațiile;
• ai stins integral și la termen impozitul pe 2025;
• când depui, nu ai alte obligații restante (fiscale/bugetare).

2) Bonificație de 3% pentru persoane fizice (PFA/freelanceri)

Ai bonificație 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile din 2025 dacă:

• depui Declarația Unică până la 15 aprilie 2026 (inclusiv);
• plătești integral până la 15 aprilie 2026 impozitul + CAS + CASS aferente lui 2025.

Bonificația se calculează automat atunci când o bifezi la completare (acum are câmp dedicat). Iar dacă ai depus deja DU, poți face o rectificativă până la 15 aprilie.

3) Reguli mai relaxate pentru microîntreprinderi

• SRL nou: ai 90 de zile de la înregistrare să îndeplinești condiția cu salariatul (nu mai e regula de 30 zile).
• Dacă raportul de muncă e suspendat sub 30 zile (și e prima dată în anul fiscal), condiția cu salariatul e considerată îndeplinită.
• Dacă salariatul e în concediu medical, condiția rămâne îndeplinită dacă totalul zilelor de incapacitate temporară pe anul fiscal nu depășește 30 zile.
• Pentru aplicarea regimului micro în 2026: condiția legată de situațiile financiare anuale e considerată îndeplinită dacă sunt depuse până la 31 martie 2026.

4) TVA la încasare: plafon mai mare de la 1 martie

• Plafon TVA la încasare: 5.000.000 lei (1 martie – 31 decembrie 2026) și 5.500.000 lei din 1 ianuarie 2027.
• Dacă ai depășit 4.500.000 lei în ianuarie sau februarie 2026, dar nu ai trecut de 5.000.000 lei, nu ești radiat din registru (și pentru februarie nici nu trebuie să depui notificarea de ieșire).

Comunicarea riscului fiscal și eșalonările sunt încă neclare ⚠️

Îți mai aduci aminte de dreptul de a cere comunicarea clasei/subclasei de risc fiscal de la ANAF, apărut în ianuarie? Guvernul vrea să-l suspende până la 31 decembrie 2026. Motivul suspendării ar fi digitalizarea. Altfel spus, eliminarea cererii propriu-zise și afișarea clasei/subclasei de risc fiscal direct în SPV.

E important să știi că, momentan, e proiect (nu regulă în vigoare). Deci, în funcție de cine și cum se mai răzgândește, e posibil să fie sau nu amânat. Suntem cu ochii pe subiect și te anunțăm imediat cum se modifică ceva.

Când vine vorba de eșalonări, Camera Consultanților Fiscali (CCF) a cerut clarificări urgente către Ministerul Finanțelor/ANAF, pe motiv că aplicarea noilor reguli e interpretată diferit și blochează dosare.

Regulile rămân aceleași (explicate pe larg aici):

• Eșalonarea simplificată: max. 12 luni, fără garanții; praguri maxime 100.000 lei persoane fizice / 400.000 lei firme + condiții pentru firme (ex. vechime firmă min. 12 luni, datorii recente).
• Eșalonarea clasică: până la 5 ani, fără plafon maxim de sumă, dar cu garanții / fideiusiune.

📝 Dar, pentru că unele lucruri sunt încă neclare, dacă ai nevoie de eșalonare în perioada asta, pregătește-te de posibile întârzieri și interpretări diferite și cere răspunsuri în scris, ca să nu joci ping-pong pe la ghișee.

Bonurile fiscale ajung pe blockchain 💻

Ministerul Finanțelor vrea să implementeze un nou proiect (numit BF-CHAIN) care presupune că bonurile fiscale emise de casele de marcat vor ajunge într-un registru digital nemodificabil, validat criptografic.

Prin acest sistem bazat pe tehnologie blockchain se urmărește corectitudinea datelor fiscale și reducerea semnificativă a riscului de erori, pierderi sau fraude.

Dacă știi deja (măcar în mare) cum funcționează criptomonedele, ideea din spate e asemănătoare. Dar e important de reținut că nu presupune înlocuirea caselor de marcat și ar trebui să reducă (în timp) controalele repetitive, pentru că verificările se pot face direct în sistem.

Proiectul în cifre:

• perioada proiectului: 22 decembrie 2025 – 22 decembrie 2027;
• până în decembrie 2027: minimum 5.000 case de marcat integrate;
• valoare totală: 46,87 mil. lei, din care 32,2 mil. lei fonduri UE nerambursabile.

Din martie, salariații pot deduce investițiile în acțiuni/obligațiuni/ETF-uri

Investițiile la bursă cu bonus în fluturaș sunt un nou stimulent introdus prin OUG. nr. 8/2026. Altfel spus, dacă ești salariat și cumperi acțiuni, obligațiuni sau ETF-uri prin intermediari/brokeri reglementați, poți beneficia de o deducere la calculul impozitului pe salariu (cu plafon anual).

Noua regulă este valabilă începând cu veniturile aferente lunii martie 2026, iar deducerea se aplică în luna în care s-a făcut decontarea tranzacției (și o vezi efectiv în netul plătit pentru luna respectivă).

Ce se deduce (și cât)?

Se deduc sumele suportate de angajat pentru cumpărare (fără costurile tranzacției), în limita echivalentului în lei a 400 EUR/an.

Deducerea se face din venitul impozabil, nu din CAS/CASS. Practic, avantajul real este o scădere a impozitului pe venit (10%) aplicat la suma dedusă (de ex., dacă deduci echivalentul a 2.000 lei, economisești cam 200 lei/an la impozit).

Condiții de care trebuie să ții cont:

• Se poate aplica doar la funcția de bază.
• Angajatorul are nevoie de documente justificative de la broker/intermediar (cu datele tale, data decontării, instrumentele și valoarea, plus confirmarea că emitentul este o entitate eligibilă).
• Pentru plafonul de 400 EUR, cursul folosit este cursul BNR leu/euro din ultima zi a lunii pentru care se plătesc drepturile salariale.
• Dacă schimbi angajatorul în timpul anului, noul angajator verifică plafonul pe baza unui document de la angajatorul anterior, cu deducerile deja acordate.

E important de reținut că, dacă ai firmă, nu te costă nimic în plus să oferi acest micro beneficiu. Dimpotrivă, creșterea netului (chiar dacă nu e imensă) s-ar putea să fie exact genul de detaliu care să-ți crească retenția, mai ales când bugetele (sau echipa) sunt mici.

🗣️ Spune-ne părerea ta!

Cine câștigă în 2026: statul sau antreprenorii?

Ajută-ne să aflăm ce se întâmplă cu banii afacerilor românești anul acesta, ce (alte) modificări fiscale te mai pot încurca și ce faci dacă încasările încep să scadă.

⏰ StartCo explică

Cine depune Declarația Unică (și cum)?

Acum că pachetul de relansare economică a devenit oficial și avem bonificații noi (de data asta, reale) la depunerea Declarației Unice, ar fi bine să te pregătești din timp și să eviți aglomerația dinainte de termen. Nu de alta, dar s-ar putea să fie mai aglomerat decât în anii trecuți.

Dacă ai mai depus Declarația, știi deja că cea mai rapidă și mai ușoară metodă de a o genera este cu ajutorul StartCo. Trebuie doar să intri pe tool-ul nostru dedicat Declarației Unice, să completezi datele și, în câteva minute, ai PDF-ul gata de descărcare, 100% gratis.

În schimb, dacă e prima dată când o depui, trebuie să știi că Declarația Unică este formularul prin care persoanele fizice își declară veniturile extrasalariale (din România și/sau din străinătate) și stabilesc impozitul + CAS/CASS, unde este cazul.

1) Cine trebuie să o depună

Depui Declarația Unică dacă anul trecut ai avut venituri din:

• activități independente (PFA/II, profesii liberale)
• chirii / cedarea folosinței bunurilor
• drepturi de proprietate intelectuală
• investiții (ex. transfer titluri de valoare și alte operațiuni cu instrumente financiare, inclusiv derivate; aur de investiții, acolo unde ai obligație de declarare)
• agricultură / piscicultură / silvicultură
• alte surse și venituri din străinătate care sunt impozabile în România (lista e lungă și include, în anumite condiții, inclusiv dividende/dobânzi din afara țării, salarii din străinătate etc.).

Mai depui Declarația și dacă vrei CASS prin opțiune (adică să fii asigurat la sănătate), caz în care se poate depune oricând în cursul anului.

Și da, chiar dacă unele venituri sunt impozitate la sursă, tot poți ajunge să ai obligații de declarat (mai ales pentru contribuții), în funcție de situație.

2) Cine o poate depune efectiv

• tu, ca persoană fizică, sau
• un împuternicit / curator fiscal (dacă ai desemnat pe cineva să se ocupe).

3) Până când se depune

• Regula generală: până la 25 mai inclusiv, anul următor celui în care ai făcut veniturile.
• Adică pentru veniturile din 2025, termenul este 25 mai 2026.

📌 Nu uita: dacă o depui până la 15 aprilie și plătești integral toate taxele tot până la aceeași dată, plătești cu 3% mai puțin (bonificație de 3%, conform O.U.G. nr. 8/2026).

4) Cum o depui

Online, în SPV:

1. Îți faci cont în Spațiul Privat Virtual (SPV) – uite aici un ghid complet.
2. Încarci Declarația Unică, generată gratuit cu ajutorul instrumentului StartCo.
3. Trimiți declarația și verifici recipisa (confirmarea de validare / erori).

Dacă ai nevoie de pași detaliați sau vrei să afli mai multe informații, aruncă un ochi pe acest ghid dedicat depunerii Declarației Unice.

Mai există și varianta depunerii prin intermediul serviciului Depunere declarații, disponibil pe portalul e-guvernare.ro (cu certificat digital calificat), sau se poate depune și pe suport de hârtie, direct la registratura organului fiscal ori prin poștă, cu confirmare de primire. Dar varianta SPV este, de departe, cea mai simplă și mai rapidă.

5) Ce se întâmplă dacă nu o depui ⚠️

Dacă nu depui Declarația Unică, ANAF te notifică direct în SPV sau prin poștă. Dacă nici după notificare nu te conformezi (nu depui declarația), atunci poate emite o decizie de impunere în perioada de prescripție (5 ani).

Ca să eviți asta, verifică dacă intri la obligația de depunere, urmează pașii de mai sus ca să o depui și, foarte important, verifică cu atenție recipisa. Iar dacă ai greșit ceva la completare, nu trebuie să-ți faci griji: poți corecta orice printr-o rectificativă, atât timp cât respecți termenul de depunere.

💡 Sfatul Săptămânii

Tu ce faci atunci când motivația scade? 🤔

Motivația are prostul obicei de a fi emoțională: într-o zi ești turbo, în alta nu ești om până nu-ți bei cafeaua. Doar că piața nu funcționează pe starea ta de spirit, iar clienții nu-și programează nevoile după nivelul tău de energie.

Dacă vrei standarde înalte pe termen lung, nu le poți ancora în entuziasm, ci în sisteme. Adică în lucruri care rămân în picioare chiar și când tu sau echipa nu sunteți în cea mai bună formă: reguli de joc, pași clari, verificări, feedback, corecții.

Un exemplu bun este Netflix, care își descrie cultura ca Dream Team. În locul clișeului clasic în care o companie e o familie, Netflix aplică modelul unei echipe profesioniste de sport: performanța și potrivirea pentru rol sunt standard (nu excepție), iar „keeper test” e mecanismul prin care managerii se asigură că fiecare poziție rămâne ocupată de un high performer.

De cealaltă parte, Toyota a implementat procese care țin loc de supraveghetor (prin celebrul Toyota Production System sau TPS): eliminarea risipei, timpi mai scurți, livrare rapidă cu cost mic și calitate ridicată, susținute de îmbunătățiri incrementale zilnice (kaizen) și de cei doi piloni: Just-in-Time și jidoka (automation with a human touch).

👀 E important să observi că sistemele bune nu sunt birocrație, ci protecție împotriva variabilității umane. O plasă de siguranță care asigură calitatea direct în proces, nu la final.

✅ Iar ca să implementezi propriile sisteme și să menții calitatea, e suficient să găsești acele lucruri repetitive (dar critice) din business-ul tău, să le documentezi clar (proces sau checklist), iar apoi să te asiguri că atât tu, cât și echipa ta respectați protocoalele interne ca pe o biblie a firmei. În timp, cu ajutorul feedback-ului, vei îmbunătăți procesele, iar ele vor deveni un sprijin evolutiv.

În paralel, vei observa un efect secundar foarte valoros: odată ce ai sisteme care mențin lucrurile pe făgaș chiar și când ai o zi proastă, motivația începe să scadă mai rar. Și asta pentru că ordinea și rutina creează un sentiment de control și progres.

Motivația te ajută să începi, dar sistemele te ajută să continui. Și, cum spune James Clear (Atomic Habits): „Nu te ridici la nivelul obiectivelor tale. Cazi la nivelul sistemelor tale.”

📚 Pe lista noastră

📘 Nu e suficient să muncești mult. Trebuie să și livrezi. Iar ca să transformi munca grea în deliverables, ai nevoie de un cadru practic.

🎧 Dacă ai reach și like-uri, dar asta nu se vede și în cashflow, uite un proces fain care te ajută să-ți creezi sisteme și să câștigi control.

📰 Atunci când ai multe canale, riști să n-ai nimic repetabil sau să improvizezi prea mult.

🎥 Un framework scurt și de impact pentru a comunica mai bine cu clienții. Super util dacă îți ajustezi oferta pe baza feedback-ului.

💭 Un gând de final

„Suntem ceea ce facem în mod repetat. Excelența, așadar, nu este un act, ci un obicei.” – Will Durant

În viață și în business, povestea momentului decisiv spune că vine o clipă în care totul se schimbă: jobul, cifrele, viața. Dar realitatea de zi cu zi spune o altă poveste, mult mai puternică: te schimbă lucrurile mici, făcute constant.

Excelența nu arată ca o explozie, ci ca o coregrafie zilnică: apari la timp, îți ții promisiunea, ajustezi puțin și apoi repeți. Cei care livrează necontenit nu se sprijină pe inspirație, ci pe ritm. Ei știu că, în fiecare zi, pun o nouă cărămidă (iar cărămizile nu știu să mintă).

O postare bună nu te definește, te definește faptul că scrii mereu. O vânzare mare nu te schimbă, te schimbă felul în care îți onorezi fiecare client, de fiecare dată. O idee strălucitoare nu te face excepțional, excepțional devii prin ceea ce faci când nu te vede nimeni.

Excelența nu vine peste tine, vine prin tine – pas cu pas, zi după zi. Caută un obicei pe care îl poți menține și când ești obosit, ocupat, fără chef. Fă-l azi, fă-l mâine și lasă-l să te rescrie.