📋 Ce s-a mai schimbat
ANAF îți construiește profilul de risc din ce cumperi pe firmă 🔍
Săptămâna trecută îți spuneam că ANAF a început controalele la firmele care trec bunuri de lux pe cheltuiala firmei. Miercuri, președintele ANAF a explicat cum funcționează, de fapt, aceste verificări.
Mecanismul e simplu: când inspectorii găsesc un caz de evaziune, transformă comportamentul antreprenorului respectiv într-un profil de risc. Apoi caută în baza de date toți antreprenorii care se comportă la fel și merg în control la fiecare. Sursa de informații e la fel de simplă: e-Factura.
În practică, asta reconfirmă că ce cumperi pe firmă rămâne al firmei. De exemplu, dacă îi faci un cadou cuiva drag și îl plătești cu banii firmei, bunul poate fi pus sub sechestru în cazul în care firma ajunge cândva să aibă datorii la stat. În plus, cheltuiala nu e deductibilă, iar TVA-ul nu se recuperează.
Inspectorii observă și când mai multe firme cu probleme au același contabil, așa că modul lui de lucru devine la rândul său un indicator de risc. Dacă ai pe firmă bunuri pe care le folosești în scop personal, discută cu el cum le tratezi corect din punct de vedere fiscal.
Nu mai poți vinde sau cumpăra un SRL cu datorii fiscale restante 🚫
Din martie 2026, orice cesiune de părți sociale dintr-un SRL trebuie notificată la ANAF. Dacă firma are datorii la stat, cesiunea produce efecte doar dacă se constituie garanții care să le acopere. Până acum lipsea procedura concretă iar în practică trebuia să-ți faci rost singur de certificatul de atestare fiscală.
Luni, 12 octombrie, a intrat în vigoare ordinul care stabilește exact cum colaborează ANAF și ONRC. Pe scurt, pașii arată așa:
- Notifici ANAF în 15 zile de la cesiune: notificarea o poate depune firma, vânzătorul sau cumpărătorul, prin SPV, la registratură sau prin poștă. Trebuie să atașezi actul de cesiune și actul constitutiv actualizat.
- ANAF verifică situația fiscală a firmei și emite, în 3 zile lucrătoare, un certificat de atestare fiscală.
- Dacă firma are datorii restante, firma sau cumpărătorul trebuie să constituie garanții care să le acopere: bani consemnați la Trezorerie, o scrisoare de garanție bancară sau o poliță de asigurare de garanție.
- La înregistrarea cesiunii, ONRC cere direct de la ANAF certificatul de atestare fiscală. Dacă firma are datorii, Registrul înregistrează cesiunea doar cu acordul ANAF privind garanțiile. Dacă nu are, cesiunea se înregistrează normal.
Partea la care trebuie să fii cel mai atent e termenul de după înregistrare. Datoriile trebuie plătite în 60 de zile de la înregistrarea cesiunii la Registrul Comerțului. Dacă nu sunt plătite, ANAF execută garanțiile, fără alte formalități iar termenul nu poate fi suspendat sau amânat.
Cu alte cuvinte, nu mai poți vinde o firmă ca să scapi de datoriile ei, iar dacă cumperi părți sociale, poți ajunge să plătești datoriile altcuiva. Dacă ești cumpărător, cere certificatul de atestare fiscală al firmei înainte să semnezi, iar riscul legat de datorii trebuie inclus în preț sau acoperit printr-o clauză în contract. Dacă vinzi, cel mai simplu e să achiți restanțele înainte de cesiune, ca să nu blochezi tranzacția.
De mâine, nu mai poți plăti la casieria Registrului Comerțului 💳
Dacă ultima dată când ai fost la Registrul Comerțului ai plătit direct la ghișeu, începând din 15 octombrie opțiunea asta dispare. ONRC a anunțat că toate casieriile își încetează activitatea.
De acum, poți plăti doar prin portalul ONRC online, prin transfer bancar, la self-service-uri și infochioșcuri sau prin mandat poștal (da, încă mai există și metoda asta de plată).
Altfel spus, chiar dacă alegi să mergi personal la Registrul Comerțului ca să-ți faci modificările la firmă, plata se face tot online. Practic, plata la ghișeu dispare complet iar online-ul devine regula, nu doar o alternativă. Așa că poate e momentul să muți online tot procesul.
Cea mai simplă variantă de a modifica ceva în firmă 100% online rămâne StartCo. Asta include și majorarea capitalului social, care e mai ieftină dacă o faci până pe 31 decembrie.
2 noiembrie e ultimul termen pentru bilanțul pe 2025 ⏰
Termenul legal pentru depunerea situațiilor financiare pe 2025 a fost 2 iunie 2026: 31 mai a picat duminică, iar 1 iunie a fost zi liberă. Dacă nu ai depus atunci, mai ai o ultimă fereastră înainte de o serie de consecințe serioase.
Din 2026, Legea 239/2025 prevede că firma care nu își depune situațiile financiare în 5 luni de la termenul legal e declarată inactivă fiscal. Pentru bilanțul pe 2025, ultima zi e luni, 2 noiembrie 2026.
Inactivitatea fiscală înseamnă că pierzi dreptul de a deduce cheltuielile și TVA-ul aferent achizițiilor, iar înregistrarea în scopuri de TVA se anulează. Reactivarea nu se face doar prin depunerea bilanțului: firma trebuie să fie la zi și cu celelalte declarații și plăți, să aibă sediul valabil și organele statutare în funcție.
Așa că, dacă nu ești sigur că bilanțul pe 2025 a fost depus, verifică în SPV sau întreabă-ți contabilul cât mai curând. Altfel, o restanță care acum se rezolvă relativ ușor poate deveni, în trei săptămâni, o problemă cu efecte asupra TVA-ului și a relației cu clienții.
⏰ StartCo explică
Cât poți să retragi, de fapt, din contul firmei (și unde începe zona gri)
Când vine vorba despre banii cash pe care îi poți retrage de la bancomat din contul firmei, au existat și există multe mituri. Unii spun că n-ai voie să scoți mai mult de 5.000 sau 10.000 de lei, alții că trebuie să rămâi sub 10.000 de euro, dar ideea e mereu aceeași: dacă nu scoți prea mult zilnic, nu te întreabă nimeni nimic.
Există un prag peste care banca te raportează?
Da, însă nu funcționează cum crezi. Banca trimite automat către Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) operațiunile în numerar de cel puțin 10.000 de euro. Partea interesantă, și cel mai adesea omisă, e că aici intră și operațiunile legate între ele.
De exemplu, 4 retrageri de câte 2.800 de euro pot fi tratate ca operațiuni legate dacă au elemente comune: aceeași persoană, aceleași părți, aceeași natură a tranzacției etc. Altfel spus, fragmentarea te scoate în evidență, iar o tranzacție poate fi semnalată ca suspectă indiferent de sumă, dacă nu se potrivește cu ce face firma ta în mod obișnuit.
Atunci la ce folosesc plafoanele de numerar?
Plafoanele din Legea 70/2015 nu limitează cât scoți din bancă, ci ce faci cu banii cash după aceea. În 2026, firma ta poate plăti în numerar cel mult 5.000 de lei pe zi aceluiași furnizor și 10.000 de lei pe zi în total, iar în casierie nu poți rămâne seara cu mai mult de 50.000 de lei. Dacă spargi o factură în plăți mai mici ca să intri sub plafon, faci exact ce legea interzice explicit, iar amenda e de 25% din suma care depășește limita.
Dar banii firmei nu sunt automat și banii tăi?
Nu, așa cum îți spuneam pe larg în ediția 72. SRL-ul e o entitate separată de tine, iar banii pot ajunge de la firmă la tine doar pe câteva căi clare: salariu, dividende, avans pentru cheltuieli ale firmei (pe care îl închizi apoi cu bonuri și facturi) sau restituirea unui împrumut pe care tu l-ai dat firmei (iar dacă activul net al firmei e sub jumătate din capitalul social, nici împrumutul nu ți-l mai poate restitui).
Orice altceva devine o problemă la control. Mai mult, din 2026, prin Legea 239/2025, dacă firma are pierderi din anii trecuți sau un activ net sub jumătate din capitalul social, nu poți distribui profit până nu acoperi pierderile și, după caz, până nu reîntregești activul net.
📌 Ce ar trebui să faci concret
- Plătește furnizorii din cont, nu cash. Totul rămâne ușor de urmărit și nu mai stai să calculezi plafoane.
- Înainte de fiecare retragere, stabilește ce document justifică suma. Dacă nu ai unul, nu scoate banii.
- Când iei un avans pentru cheltuieli, închide-l repede, cu bonuri și facturi pe firmă.
- Scoate bani pentru tine doar prin salariu sau dividende și verifică întâi cu contabilul dacă firma îndeplinește noile condiții.
- Nu face împrumuturi cash între tine și firmă, în niciun sens. Doar prin transfer bancar.
Și mai e ceva important de reținut: de la jumătatea lui 2027, plățile cash de peste 10.000 de euro către comercianți vor fi interzise în toată UE. Regulamentul european e deja adoptat, chiar dacă nu se aplică încă. Direcția, în schimb, e cât se poate de clară.
💡 Sfatul Săptămânii
Cum iei decizii importante când nu ai pe cine să întrebi
Mailchimp e una dintre cele mai folosite platforme de email marketing din lume, iar în 2021 a fost cumpărată de Intuit pentru 12 miliarde de dolari. Cofondatorii ei, Ben Chestnut și Dan Kurzius, nu au luat niciodată bani de la investitori și nu au avut consiliu de administrație, așa că toate deciziile de business le-au luat 100% pe cont propriu.
Prima și poate cea mai importantă a venit în 2007, când platforma era doar un proiect secundar. Chestnut și Kurzius aveau o agenție de web design profitabilă, dar au decis să o închidă și să mizeze totul pe noul proiect: Mailchimp.
O decizie grea, complicată, luată fără sprijinul nimănui. Și a mers, doar că în 2007 nimeni nu avea cum să știe asta.
Atunci când ai propriul business, ajungi mai devreme sau mai târziu la același punct de cotitură: trebuie să iei o decizie importantă, care îți poate schimba viața. Iar dacă ești singur, asta vine cu multă presiune și nesiguranță.
Unul dintre cele mai folositoare instrumente în astfel de momente e framework-ul 10-10-10 al lui Suzy Welch, jurnalistă de succes și coautoare a mai multor cărți de business. Presupune să scrii decizia pe o foaie și să te întrebi cum te vei simți în legătură cu ea peste 10 minute, peste 10 luni și peste 10 ani. Diferențele dintre răspunsuri sunt partea cu adevărat utilă.
Să spunem, de exemplu, că vrei să renunți la un client mare, să concediezi pe cineva important sau să faci un rebrand complet. La 10 minute resimți panica momentului, pentru că nu știi ce efect va avea decizia. La 10 luni ai o afacere care funcționează mai bine sau mai prost datorită ei (ori din cauza ei). La 10 ani ai fie o companie performantă, construită în jurul acelei decizii, fie regretul că n-ai luat-o.
Când frica și panica apar doar în orizontul de 10 minute, iar regretul doar în cel de 10 ani, ți-ai primit deja răspunsul.
Niciun framework nu-ți garantează decizia corectă. În schimb, îți oferă un proces clar de urmat, care scoate haosul din deciziile importante, chiar și atunci când n-ai pe cine să suni la 11 noaptea.
📚 Pe lista noastră
🖊️ Când vrei să intri pe o piață nouă, un produs sau un serviciu mai ieftin nu e întotdeauna suficient.
🎧 De ce ar trebui să folosești AI-ul ca pe o unealtă de business, nu ca pe un motor de căutare.
📘 Cum să-ți crești veniturile și profitul cu echipa și bugetul pe care le ai deja.
📰 Finalul de an se câștigă în octombrie, nu în săptămâna dinainte de Crăciun.
💭 Un gând de final
„Probabil ești la doar două sau trei persoane distanță de cineva care îți poate schimba viața. Undeva în rețeaua ta, există cineva care cunoaște pe cineva care cunoaște pe cineva care te poate ajuta.”
– Chris Do, fondator The Futur (și-a propus, prin platforma lui, să învețe un miliard de oameni cum să trăiască din ceea ce le place)
Când vine vorba de leverage, mulți antreprenori se gândesc la bani sau la lucrurile care înmulțesc efortul depus. Dar cum rămâne cu oamenii din jurul tău?
De cele mai multe ori, ești mult mai aproape decât crezi de cineva care te-ar putea ajuta. Doar că asta presupune curajul de a cere, de a recunoaște că ai nevoie de ajutor ca să duci lucrurile mai departe.
Un simplu mesaj, trimis omului potrivit la momentul potrivit, poate face mai mult decât luni de muncă pe cont propriu.
Rămâi curajos. Ne recitim săptămâna viitoare.
