N-ai trecut la CAEN Rev. 3? Mai ai 6 luni

📋 Ce s-a mai schimbat

Termenul CAEN Rev. 3 a fost prelungit cu 6 luni 🗓️

N-ai apucat să-ți actualizezi codurile CAEN până pe 25 septembrie? Mai ai la dispoziție încă 6 luni: pe 1 octombrie, Guvernul a adoptat HG 788/2026, care prelungește cu jumătate de an perioada de tranziție la CAEN Rev. 3, până la 1 aprilie 2027.

Prelungirea a venit pentru că, până pe 25 septembrie, doar 37,24% dintre firme și PFA-uri și-au actualizat obiectul de activitate, adică aproape două treimi au rămas pe Rev. 2.

În practică, hotărârea înseamnă că până la noul termen, codurile Rev. 2 și Rev. 3 pot fi folosite în paralel iar instituțiile ar trebui să-ți accepte în continuare codurile vechi la autorizații, finanțări sau licitații. Dar prelungirea nu elimină obligația, ci doar o amână: mecanismul de tranziție rămâne același, așa că, dacă ai de făcut orice altă modificare la Registrul Comerțului, ține cont că actualizarea codurilor se va face odată cu ea.

Iar dacă nu știi exact ce coduri ai în firmă, le poți verifica gratuit aici.

Majorarea capitalului e mai ieftină dacă o faci până la sfârșitul anului 💰

Pe 1 octombrie, ONRC a reamintit noile reguli privind capitalul social minim al SRL-urilor, introduse prin Legea 239/2025. Pe scurt, sunt două praguri:

• 500 de lei pentru SRL-urile înființate începând cu 18 decembrie 2025;
• 5.000 de lei pentru SRL-urile cu o cifră de afaceri netă de peste 400.000 de lei în situațiile financiare ale anului precedent.

Despre noile reguli am scris pe larg în ediția 59, însă partea care contează cel mai mult acum e alta: dacă faci majorarea până la 31 decembrie 2026, tariful de publicare în Monitorul Oficial se reduce cu 50%.

E important de reținut că reducerea se aplică doar dacă modificarea vizează exclusiv majorarea capitalului. Așa că, dacă te gândeai să rezolvi asta odată cu actualizarea CAEN, s-ar putea să scapi de o cerere în plus, dar să nu mai beneficiezi de reducere.

În schimb, dacă îți faci majorarea de capital cu ajutorul StartCo, poți include mai multe modificări în aceeași cerere și plătești o singură dată. Tot procesul e simplu, rapid și complet digital. Intră pe linkul de mai jos și află toate detaliile.

Poți scoate de pe acum dividende din profitul primelor 9 luni 💸

Trimestrul III s-a încheiat pe 30 septembrie. Dacă firma ta a avut profit în primele nouă luni, îl poți distribui deja sub formă de dividende interimare, fără să aștepți bilanțul anual.

Procedura e destul de simplă: se face inventarierea și se întocmesc situații financiare interimare la 30 septembrie. Asociații (sau asociatul unic) le aprobă, apoi iau hotărârea de distribuire. Firma reține impozitul de 16% la plata dividendelor și îl declară și plătește până pe 25 a lunii următoare. Iar dacă veniturile tale extrasalariale ajung la cel puțin 6 salarii minime brute pe an, datorezi și CASS pe care îl declari și îl plătești singur, prin Declarația unică, până pe 25 mai 2027.

Nu uita de regularizarea de la final de an: dacă ultimul trimestru merge prost, iar profitul anual iese mai mic decât cel pe nouă luni, trebuie să restitui firmei diferența în 60 de zile de la aprobarea situațiilor financiare anuale.

Și mai e ceva: noua regulă privind activul net, despre care îți spuneam în ediția 66. Din 2026, Legea 239/2025 prevede că, dacă activul net (activele minus datoriile) a scăzut sub jumătate din capitalul social, nu poți distribui dividende interimare până nu îl reîntregești. Așa că, dacă ai pierderi din anii trecuți, verifică cifrele cu contabilul înainte să semnezi hotărârea.

ANAF verifică bunurile de lux trecute pe firmă 🔍

Săptămâna trecută, ANAF a anunțat controale la firmele care au cumpărat bunuri de lux sau au făcut construcții și amenajări de agrement fără o legătură justificată cu activitatea lor. Cea mai mare atenție se îndreaptă spre amenajările de la reședințele asociaților sau ale administratorilor.

Concret, inspectorii vor verifica dacă bunurile aduc venituri impozabile firmei sau sunt folosite în scop personal de asociați, administratori ori apropiați ai acestora. Dacă nu servesc afacerii, cheltuielile nu sunt deductibile, TVA-ul nu se recuperează, iar folosința personală poate fi tratată fiscal ca un avantaj acordat ție sau angajaților.

Analizele de risc pornesc de la date pe care ANAF le are deja: declarațiile fiscale, SAF-T (D406) și facturile din e-Factura. Firmele care activează efectiv în turism, agrement, închirieri, servicii hoteliere sau sportive pot deduce în continuare cheltuielile pentru bunurile folosite în activitate.

Noua notificare obligatorie pentru cei care vând produse 🏷️

Noile reguli de protecție a consumatorilor venite din legislația europeană au devenit aplicabile din 27 septembrie și se aplică oricui vinde bunuri către persoane fizice, fie în magazin fizic, fie online.

Una dintre cele mai importante schimbări e notificarea armonizată privind garanția legală de conformitate: un format standard la nivel european, cu cod QR, care le amintește clienților că au dreptul la cel puțin 2 ani de garanție legală. Online, notificarea trebuie să fie vizibilă înainte de finalizarea comenzii. Separat, eticheta GARAN se folosește doar pentru produsele la care producătorul oferă gratuit o garanție de durabilitate pentru întregul produs, mai lungă de 2 ani.

În plus, s-a extins și lista practicilor înșelătoare: nu mai poți folosi afirmații generice precum „eco” sau „neutru climatic” fără să le poți demonstra. Nerespectarea noilor reguli e tratată de ANPC drept practică comercială incorectă și se sancționează ca atare, așa că verifică-ți din timp paginile de produs, checkout-ul și materialele de marketing.

⏰ StartCo explică

Cifra de afaceri și baza de calcul a impozitului micro nu sunt același lucru 🧮

Atunci când cineva te întreabă cât a făcut firma ta anul ăsta, ești tentat să te uiți la totalul banilor care au intrat în cont. Iar dacă vezi o sumă mai mare de 100.000 de euro, s-ar putea să crezi că ai ieșit automat din regimul micro.

În realitate, lucrurile stau diferit. Chiar dacă în limbajul de zi cu zi „venituri”, „încasări” și „cifră de afaceri” înseamnă cam același lucru, pentru Fisc sunt cifre diferite cu roluri diferite.

Ce e, de fapt, cifra de afaceri?

Cifra de afaceri netă cuprinde veniturile din vânzarea produselor și mărfurilor, prestarea serviciilor și alte venituri din activitatea curentă care intră, potrivit regulilor contabile, în cifra de afaceri. Din acestea se scad reducerile comerciale și nu se include TVA-ul.

De regulă, aici nu intră dobânzile bancare, banii din vânzarea vechii mașini a firmei sau subvențiile (excepție fac anumite subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri). Toate acestea intră însă în veniturile totale, adică tot ce înregistrează firma ca venit, din orice sursă. Cifra de afaceri e doar o parte din ele: cea care vine din activitatea ta de bază. 

Care cifră contează pentru micro?

Plafonul de 100.000 de euro (509.850 lei în 2026, la cursul BNR de la 31 decembrie 2025) se verifică pe cifra de afaceri. Dacă tu sau asociații tăi aveți peste 25% în alte firme sau dreptul de a numi ori revoca administratorul acolo, cifrele lor se adună cu a ta. La fel și veniturile din PFA-ul sau întreprinderea individuală a oricărui asociat care deține peste 25% din firma ta. 

Și mai e o regulă: dacă deții peste 25% în mai multe firme, doar una dintre ele poate fi micro, chiar dacă împreună rămân sub plafon.

Aici există și o excepție: dacă în același an vinzi mai mult de un mijloc fix (legea spune din oricare subgrupă a Catalogului mijloacelor fixe) sau mai mult de un teren, veniturile din aceste vânzări, cumulate de la începutul anului, se adaugă la calculul plafonului.

Pe ce plătești impozitul de 1%?

Impozitul micro nu se aplică doar pe cifra de afaceri, ci pe veniturile totale, din care legea scoate câteva categorii. Pentru cele mai multe firme mici, asta înseamnă în practică venituri totale minus subvenții.

Să zicem că firma ta a făcut într-un an 92.000 de euro din servicii, a vândut singura mașină a firmei cu 20.000, a primit o subvenție de 15.000 și a încasat 3.000 din dobânzi. Venituri totale: 130.000 de euro.

Pentru plafon contează doar cifra de afaceri, adică cei 92.000, deci rămâi micro. Dar impozitul de 1% îl plătești pe 115.000 (veniturile totale minus subvenția), nu pe 92.000.

Ce se întâmplă dacă treci de plafon în cursul anului?

Devii plătitor de impozit pe profit din trimestrul în care ai depășit, nu de la anul următor. Și în anul curent nu te mai întorci la micro, chiar dacă cifrele scad. Vestea bună e că, din 2026, poți opta din nou pentru micro începând cu anul următor, dacă îndeplinești iar condițiile. Ca să eviți surprizele:

• Cere-i contabilului să-ți arate separat, în fiecare trimestru, cifra de afaceri cumulată și baza de calcul a impozitului.
• Dacă ai asociați comuni cu alte firme, adună cifrele tuturor. Plafonul se verifică împreună, nu separat.
• Dacă plănuiești să vinzi mai mult de un echipament, o mașină sau un teren în același an, discută întâi cu contabilul cum se aplică regula în cazul tău.
• Dacă te apropii de 100.000 de euro, simulează scenariile din timp. Trecerea la impozit pe profit nu e automat un dezastru, mai ales într-o afacere cu marjă redusă sau cheltuieli deductibile importante.

Cifra de afaceri îți spune dacă depășești plafonul pentru regimul micro. Baza impozabilă îți spune la ce sumă aplici cota de 1%. Până în 2026, plafonul se verifica pe aceleași elemente ca baza impozabilă. De anul acesta, sunt două calcule diferite, iar diferența dintre ele contează mai mult ca oricând.

💡 Sfatul Săptămânii

Când ai nevoie de o mână dreaptă în firmă

V.A. Graicunas a fost un teoretician în management, inginer și consultant, celebru pentru contribuțiile sale privind amploarea controlului. În 1933, s-a apucat de un calcul pe care nimeni nu-l făcuse până atunci: câte relații reale trebuie să gestioneze un manager cu fiecare angajat nou adăugat în echipă.

Rezultatul a fost la fel de surprinzător atunci pe cât e și azi: la 4 oameni în subordine, un manager are de gestionat 44 de tipuri de relații posibile, directe și încrucișate. La 6 oameni, numărul urcă la 222. Cu alte cuvinte, angajații cresc liniar, dar complexitatea crește exponențial. Iar în calculul lui Graicunas nu contează cât de bun e managerul; e vorba doar de matematică simplă.

Mulți antreprenori ajung în punctul în care echipa are 5-7 oameni și interpretează greșit momentul: au impresia că au devenit mai lenți sau că nu mai sunt la fel de organizați. De fapt, ăla e momentul în care ajungi la limita naturală până la care o singură persoană poate ține toate frâiele în mână. Iar dacă răspunzi la aceleași întrebări mărunte de zece ori pe zi, problema e la structură, nu la disciplină.

Gino Wickman a ajuns la aceeași concluzie pe altă cale. Autorul cărții „Traction” și creatorul sistemului EOS, folosit astăzi în peste 200.000 de companii mici și mijlocii, împarte rolurile de conducere în două tipuri complet diferite: Vizionarul, care vede direcția și vine cu idei, și Integratorul, care ține zilnic operațiunile împreună. La început, antreprenorul joacă ambele roluri. Problema apare când firma crește, iar rolul de Integrator devine prea mare pentru a mai fi dus de aceeași persoană.

Știi că ești în punctul ăsta dacă echipa a trecut de 5-7 oameni, iar tu ești consultat pentru fiecare decizie măruntă, de la un concediu la o factură întârziată, și dacă zilele îți sunt umplute cu întrebări operaționale, în loc de direcție și strategie.

Tot ăsta e și momentul în care ai nevoie de o angajare de nivel mediu sau mare, care vine însă la pachet cu câteva riscuri. Cei mai mulți antreprenori repetă aproape mereu aceleași greșeli, pe care sigur le-ai văzut și tu:

• angajează un prieten sau un coleg loial, în locul cuiva cu abilități reale de operare;
• angajează încă un vizionar, o persoană plină de idei noi, în loc de cineva care să pună ordine în ideile deja existente;
• așteaptă prea mult, sperând că problema se rezolvă singură, pe măsură ce echipa se obișnuiește.

Lecția lui Wickman e că fix de greșelile astea trebuie să te ferești. Loialitatea nu ține locul competenței de conducere, iar doi vizionari într-o firmă mică aduc, de obicei, mai mult haos decât claritate. Problema nu se va rezolva singură; dimpotrivă, fricțiunea va crește odată cu echipa.

La momentul potrivit, scopul tău nu e să fii mai rapid sau mai prezent, ci să găsești un om de încredere care lucrează cu tine, nu pentru tine.

📚 Pe lista noastră

🖊️ Atunci când costurile cresc și îți mănâncă marja, cel mai important e cum comunici scumpirea ca să nu pierzi clienți.

📘 Uneltele potrivite pentru a face angajările corecte și a-ți cumpăra înapoi timpul investit în afacere.

🎧 În vânzările B2B, prima discuție trebuie să fie despre client, nu despre ofertă.

🎥 Cum să cheltuiești mai smart ca să atragi clienți.

💭 Un gând de final

„Cel mai mare dividend pe care ți-l plătește banul e controlul asupra propriului timp.”

– Morgan Housel, autorul „The Psychology of Money” și partener la The Collaborative Fund (cartea lui a vândut peste 8 milioane de exemplare)

Mulți tratează banii ca pe un scop în sine. Dar banii au valoare reală doar în măsura în care îți cumpără timpul înapoi, adică libertatea de a alege ce faci cu ziua ta.

Paradoxal, în antreprenoriat lucrurile funcționează invers: muncești ani de zile și renunți la orele libere și weekenduri, ca să ajungi cândva să le recuperezi. Riscul e să construiești un business tot mai profitabil, care îți cere în continuare fiecare oră, și să te trezești bogat, dar la fel de prins ca la început.

Averea reală se măsoară în câte dintre orele tale îți mai aparțin.

Rămâi curajos. Ne recitim săptămâna viitoare.