📋 Ce s-a mai schimbat
Amnistia pentru firmele cu cod de TVA anulat a trecut de Senat ⚖️
Pe 24 iunie, Senatul a adoptat propunerea de lege care prevede o amnistie fiscală pentru firmele cărora ANAF le-a anulat codul de TVA și apoi le-a cerut TVA retroactiv.
Vorbim despre firmele tratate ani de zile ca neplătitoare de TVA și care nu au colectat TVA de la clienți, iar acum trebuie să-l plătească din buzunarul propriu. Propunerea de lege ar putea sprijini peste 2.000 de firme, iar cei care au achitat deja sumele vor putea cere restituirea lor. Firmele care au colectat efectiv TVA de la clienți sau au emis facturi cu TVA NU beneficiază de amnistie.
Proiectul a trecut de Senat, dar urmează să fie dezbătut și votat de Camera Deputaților. Asta înseamnă că deocamdată nu se schimbă nimic concret. Dar noi suntem cu ochii pe subiect și te ținem la curent atunci când apare ceva nou.
ANAF începe să trimită notificări firmelor cu restanțe ⚠️
După patru ani în care a existat doar pe hârtie, ANAF pune în sfârșit în practică un mecanism de avertizare timpurie pentru firmele cu datorii la stat.
Mai simplu spus, Fiscul va trimite o notificare prin SPV firmelor, PFA-urilor, profesiilor liberale și altor entități înregistrate fiscal atunci când restanțele bugetare ajung la cel puțin 40.000 de lei. Dacă datoria nu scade după prima notificare, aceasta se retransmite din 6 în 6 luni, până când achiți integral restanțele (sau scad sub 40.000 de lei).
Scopul notificării nu e să te panicheze, ci să te pună în gardă din timp. De altfel, ea nu e doar un avertisment: include și informații despre instrumentele de sprijin disponibile (procedura de mediere, înlesnirile la plată și serviciile de îndrumare oferite).
Așa că, dacă primești o astfel de notificare, n-o ignora, dar nici nu intra în panică. Verifică-ți situația reală, discută cu contabilul ce datorii și ce termene ai și uită-te la opțiunile de eșalonare sau mediere înainte să se complice lucrurile.
Inspectorii antifraudă ar putea folosi bodycams la controale 📹
ANAF a pus în consultare publică un proiect de procedură prin care inspectorii antifraudă vor putea folosi camere video portabile (bodycam) în timpul controalelor.
Concret, camerele ar urma să fie folosite în trei zone de operare: controlul mărfurilor, transport și HoReCa/comerț cu amănuntul. Partea interesantă e că în spațiile publice, inspectorii vor putea înregistra și fotografia fără consimțământul persoanelor vizate, iar înregistrările vor putea fi folosite ca mijloace de probă în proceduri administrative și/sau judiciare. Imaginile se păstrează 6 luni de la obținere, cu excepția cazurilor în care sunt folosite într-o procedură judiciară.
Deocamdată e doar proiect în consultare, deci nu se aplică încă. Dar direcția e clară: controalele devin mai documentate și mai pe bune. Dacă activezi în comerț, transport sau HoReCa, e un motiv în plus să ai actele în regulă și procedurile la zi.
Ce trebuie să faci dacă ai avut venituri din străinătate în 2025 🌍
Dacă ai venituri din afara României (dividende din firme externe, venituri din platforme internaționale, chirii, investiții etc.), ANAF a transmis o clarificare utilă despre cum se declară acestea.
Iar aici vorbim mai mult despre Declarația unică precompletată: ea vine cu informațiile din evidența fiscală, dar veniturile din străinătate nu sunt incluse automat pentru că administrațiile fiscale din alte state comunică aceste date abia după expirarea termenului de depunere din România. Mai simplu spus, dacă ai depus Declarația precompletată, e posibil să lipsească date din ea.
👉 Ce ar trebui să faci acum
Dacă nu ai depus deloc Declarația unică, poți transmite formularul acum, chiar dacă termenul limită a trecut; dacă ai depus-o deja, dar fără veniturile din străinătate, trebuie să depui o declarație rectificativă; iar dacă primești o notificare de la ANAF, poți prezenta documente sau explicații pentru clarificarea situației.
De reținut: termenul pentru veniturile din 2025 a fost 25 mai 2026, deci suntem deja în zona de mai bine mai târziu decât deloc. Dacă ești vizat, vei primi o notificare și vei avea posibilitatea să-ți clarifici situația înainte de stabilirea obligațiilor de plată.
Chiar și după o eventuală decizie de impunere din oficiu, tot mai ai la dispoziție 60 de zile pentru a depune Declarația unică, caz în care decizia anterioară se anulează. Dacă nu ești sigur de ce și cum ai trecut în Declarația unică, nu aștepta notificarea; verifică împreună cu contabilul ce ai declarat și pune lucrurile la punct din timp.
💰 Grant radar
🔹 Proof of Concept – între 50.000–200.000 €, 100% nerambursabili
Dacă ai un concept inovativ de produs, proces sau serviciu și vrei să-l validezi tehnic, apelul ăsta e construit fix pentru asta. Se adresează microîntreprinderilor și firmelor mici și mijlocii în domenii precum IT&C, industrii creative, materiale avansate sau sănătate. Ghidul e în consultare publică până pe 4 iulie 2026, iar sesiunea de depunere e estimată pentru iulie–august. Bun de pus pe radar de pe acum, ca să-ți pregătești proiectul din timp.
🔹 Finanțare 100% nerambursabilă pentru panouri solare
Pentru fermieri și antreprenorii din procesarea alimentară care vor să-și producă singuri energia: fonduri pentru achiziția și instalarea de panouri fotovoltaice, cu sau fără stocare, pentru autoconsum. Bugetul total a fost majorat la 265 milioane €, iar finanțarea e integral nerambursabilă. Cererile se depun online pe afir.ro, în perioada 15 iunie – 14 august 2026.
🔹 Co-finanțare pentru startup-urile agri-food de până la 60.000 €
Dacă ai un startup din zona alimentară și agricolă, a doua ediție a instrumentului Proof of Concept de la EIT Food îți dă șansa să testezi soluții inovatoare alături de companii mari din industrie. Finanțare de până la 60.000 €, cu termen de depunere 30 noiembrie 2026; așadar ai destul timp să construiești o aplicație solidă.
🔹 Până la 2,5 milioane € pentru tehnologii inovatoare în materii prime
EIT RawMaterials a lansat KAVA Call 14 – Upscaling pentru proiectele ambițioase care duc pe piață tehnologii, produse și servicii inovatoare din sectorul materiilor prime și al materialelor avansate. E o oportunitate consistentă dacă afacerea ta are o componentă serioasă de cercetare-dezvoltare și vrei să accelerezi pasul către piață.
🔹 Ajutor de stat pentru apicultori — 15 €/familie de albine
O nouă schemă dedicată apicultorilor a devenit oficială și aplicabilă din 27 iunie. Astfel, apicultorii — fie că sunt PFA, întreprinderi individuale și familiale, cooperative sau societăți agricole — pot primi 15 € pentru fiecare familie de albine. Cererea se depune o singură dată pe an, la centrele județene APIA. Dar e important de reținut că schema de ajutor prevăzută în noua lege e temporară (2026–2028).
⏰ StartCo explică
Cum bagi și scoți bani din firmă fără să greșești 💰
Dacă tocmai ți-ai deschis o firmă sau ești la început de drum, e foarte la îndemână să crezi că, dacă firma e a ta, și banii firmei sunt tot ai tăi. În realitate, lucrurile stau complet altfel: firma are contul ei, patrimoniul ei, veniturile și obligațiile ei.
Tu poți deține firma, dar asta nu înseamnă că poți muta bani între contul personal și contul firmei fără explicații, documente și logică fiscală. Mai simplu spus, o firmă nu este un buzunar mai mare în care să bagi mâna când vrei tu. E o entitate separată, iar banii trebuie să intre și să iasă cu un motiv clar.
Cum transferi bani în firmă
Atunci când firma are nevoie de fonduri, nu este suficient să faci un transfer clasic din contul personal în contul firmei și să scrii la detalii „bani pentru firmă”. Ca să aduci bani în firmă într-un mod sănătos și corect, ai trei variante:
- creditarea firmei de către asociat;
- aport la capital social;
- aporturi sau finanțări documentate corect, în funcție de situație.
De obicei, într-o firmă mică, cea mai întâlnită variantă este creditarea firmei de către asociat. Adică tu, ca persoană fizică, împrumuți firma cu bani. Dar, pentru asta, ai nevoie de documente: un contract de creditare/împrumut, suma, data, părțile, condițiile de restituire și o explicație clară în contabilitate.
Cum scoți bani din firmă
Atunci când vrei să scoți bani din firmă, lucrurile trebuie separate foarte clar. Dacă vrei bani pentru tine, ca persoană fizică, variantele corecte sunt:
- salariu, dacă ai contract de muncă;
- remunerație de administrator, dacă există bază legală și contractuală;
- dividende, dacă firma are profit distribuibil și sunt respectate formalitățile;
- restituirea unei creditări anterioare, dacă ai împrumutat firma și există documente;
- decontarea unor cheltuieli făcute pentru firmă, dacă sunt reale și justificate.
Mai departe, există și varianta avansului spre decontare. Aceasta nu este o metodă de a scoate bani din firmă pentru cheltuieli personale, ci pentru cheltuieli ale firmei: deplasări, cumpărături, servicii, plăți urgente, achiziții făcute de administrator sau de angajat în numele firmei.
Un avans spre decontare trebuie justificat cu bonuri, facturi, chitanțe, ordine de deplasare sau alte documente relevante. Dacă nu îl justifici, dacă rămâne deschis luni întregi sau dacă se repetă constant fără logică de business, poate arăta ca o retragere mascată de bani.
Și aici apare și riscul: ANAF poate să se uite la substanța operațiunii, nu doar la denumirea ei. Scoaterea banilor din firmă într-un mod haotic, în ideea că îi reglezi tu ulterior cu contabilul, nu e o variantă sănătoasă și vine cu riscuri destul de mari: ANAF poate recalifica banii scoși fără motiv drept dividende, cu penalități.
Cele mai întâlnite greșeli
- transferuri din contul personal în firmă fără contract de creditare;
- bani scoși din firmă fără documente;
- cheltuieli personale plătite de firmă;
- avansuri spre decontare neînchise la timp;
- dividende scoase fără verificarea profitului și fără documente;
- cardul firmei folosit ca un card personal;
- lipsa unei discuții cu contabilul înainte de tranzacție.
Dar poți să eviți toate greșelile acestea dacă ții cont tot timpul de o regulă generală și clară: firma nu trebuie să țină loc de bancomat personal. Este un business separat, cu reguli separate. Iar, cu cât tratezi mai clar banii firmei, cu atât ai mai puține surprize mai târziu în contabilitate, în taxe și, mai ales, la control.
Dacă vrei să afli mai multe despre cum poți să scoți bani din firmă în 2026, care sunt cele mai bune alternative la dividende, dar și cum poți folosi beneficiile extrasalariale, aruncă un ochi mai jos pe ghidul nostru dedicat.
💡 Sfatul Săptămânii
Cum ajungi de la un produs bine făcut la un produs bine vândut
Mulți antreprenori (mai ales cei la început de drum) cred că atunci când un produs este suficient de bun, va ajunge la oameni în mod organic. Și sigur ai văzut și tu prin filme fondatorul ăla care lansează un site, se uită emoționat la ecran și primește primele 1.000 de comenzi până se răcește cafeaua.
În realitate, de cele mai multe ori, un produs bun dar fără distribuție, comunicare și marketing, rămâne doar un secret foarte bine construit.
Iar problema e că, în România, antreprenorii au o relație complicată cu marketingul. Unii îl văd ca pe o cheltuială prea mare, alții ca pe ceva de imagine sau, uneori, ca pe un artificiu pentru afaceri care nu au un produs suficient de bun. Și este în regulă să fii business owner, să nu vrei să vinzi agresiv și să preferi să lași clientul să se convingă singur. Dar pentru asta, el trebuie mai întâi să afle că exiști, să înțeleagă ce rezolvi, să vadă de ce este relevant pentru el și să aibă suficiente motive de încredere.
Pentru că marketingul bun nu înseamnă să împingi produsul pe gâtul clientului. Înseamnă să construiești puntea dintre problema lui și soluția ta.
Un exemplu bun aici este Calendly (aplicația de programare și automatizare a întâlnirilor online), care a crescut tocmai pentru că produsul are distribuția inclusă în utilizare. De fiecare dată când cineva trimite un link de programare, altcineva vede produsul, îl folosește și îi înțelege instant valoarea. Iar asta este și diferența dintre un produs bun și un mecanism prin care un produs bun ajunge natural la mai mulți oameni.
Și chestia e că multe businessuri mici nu au neapărat o problemă de produs, ci una de vizibilitate, poziționare sau claritate. Iar când nu comunici clar valoarea, clientul umple singur golurile. Se uită doar la preț, amână decizia sau alege competitorul mai vizibil. Iar uneori, nu alege nimic.
E important să lucrezi la produs și să îl îmbunătățești, dar la fel de important este cum află oamenii potriviți despre el. Asta poate însemna conținut educativ, parteneriate, referral, SEO, newsletter, evenimente, vânzări directe, comunități, LinkedIn, testimoniale, demonstrații, consultanță inițială sau o simplă pagină de vânzare mai clară. Nu există o rețetă universală. Dar există o regulă simplă: distribuția trebuie construită cu aceeași seriozitate ca produsul.
Produsul bun este fundația. Dar, fără distribuție, marketing și comunicare, fundația rămâne… sub pământ. Solidă, muncită, corect turnată și complet invizibilă.
Dacă vrei să afli mai multe despre cât de important este să investești și în marketing sau distribuție, dar și despre cum să crești un business de la 0, cu provocări, greșeli și decizii bune, aruncă un ochi aici. Tot acolo găsești și câteva insight-uri testate și aplicabile pentru afacerea ta.
📚 Pe lista noastră
🖊️ Pentru o afacere românească, să fii mai ieftin nu mai este o strategie în 2026.
📘 Experiența clientului cu brandul tău poate deveni un avantaj competitiv real.
📰 O perspectivă foarte bună atunci când jobul tău nu mai este suficient și vrei, în schimb, să pariezi pe tine.
🖊️ Uite un framework practic și real, care produce zeci de milioane de dolari cu AI și doar câțiva angajați.
🎥 De multe ori, oamenii nu-și amintesc ce le-ai vândut, ci cum ai făcut-o.
💭 Un gând de final
„Orice moment este un moment bun ca să începi o afacere.”
– Ron Conway, cofondator SV Angel (unul dintre cei mai cunoscuți investitori de tip super angel din Silicon Valley, cu investiții timpurii în companii precum Google, Airbnb, Square și Pinterest)
Dacă te uiți în jur, găsești zeci de motive să amâni: economia nu e stabilă, taxele se schimbă, piața e aglomerată. Dar contextul imperfect este și lecția: nu există un moment perfect pentru a porni o afacere, tocmai pentru că nu o faci într-un laborator steril, ci în lumea reală, incertă și cu mai multe întrebări decât răspunsuri.
Antreprenoriatul nu începe când dispar riscurile, ci când găsești o problemă suficient de importantă încât să merite încercarea. Dar dacă aștepți momentul ideal, s-ar putea să aștepți, de fapt, scuza de a nu începe niciodată.
Momentul potrivit nu este cel în care lumea pare pregătită. E mai degrabă momentul în care tu ești dispus să începi, să înveți și să rămâi în joc suficient de mult încât ideea să prindă formă.