📋 Ce s-a mai schimbat
Noi schimbări la Legea transparenței salariale 💰
Luna trecută îți spuneam că regulile privind transparența salarială în România există, dar încă nu se aplică. Mai mult, termenul de transpunere (7 iunie 2026) e deja depășit, iar deocamdată legea nu a fost promulgată oficial.
Legea ar putea fi adoptată abia la toamnă (după vacanța parlamentară), dar partea importantă e că se lucrează la proiectul de lege, iar acum a ajuns la Senat. Față de forma inițială, versiunea de la Senat vine cu câteva schimbări importante pentru angajatori:
- în anunțurile de recrutare, nu mai e suficient să comunici un interval salarial. Va trebui să detaliezi și componentele variabile (bonusuri, prime, beneficii);
- termenul de prescripție pentru acțiunile de discriminare salarială devine clar: 3 ani, calculați de la faptă sau de la momentul în care angajatul a aflat de ea;
- amenzile nu mai sunt sume fixe, ci raportate la salariul minim brut: între 3-5 salarii minime pentru încălcări obișnuite, 5-10 salarii minime pentru cele repetate (deci cresc automat, odată cu salariul minim).
Termenul legat de discriminarea salarială e cu atât mai important acum cu cât, aparent, România are cea mai mică diferență de remunerare între femei și bărbați din UE: doar 3,7%, față de media europeană de 11,1%. Numai că realitatea e cu totul alta, așa cum arată o analiză recentă: cifra e mică tocmai pentru că aproape 2 milioane de contracte de muncă din România sunt plătite la salariul minim.
Pe sectoare, lucrurile stau și mai diferit: în finanțe, diferența ajunge la 30,9% în favoarea bărbaților, iar în industria prelucrătoare, la 18,3%. Cu alte cuvinte, media națională ascunde inegalități reale exact acolo unde există salarii peste minim, adică tocmai tipul de discrepanțe pe care legea transparenței salariale ar trebui să le scoată la iveală, odată adoptată.
Așa că, dacă ai angajați, folosește timpul rămas până la adoptare ca să-ți revizuiești politica de remunerare și anunțurile de angajare, mai ales dacă lucrezi cu sisteme de bonusare sau cu beneficii variate. Noi urmărim atent subiectul și te anunțăm imediat ce se mai schimbă ceva.
Reguli noi de clasificare pentru hoteluri, pensiuni și resorturi 🏨
De pe 8 iulie e în vigoare un ordin al Ministerului Economiei care schimbă regulile de clasificare turistică. Astfel, dacă ai orice fel de structură de cazare, uite ce ar trebui să știi:
- poți depune documentația de clasificare online, nu doar fizic;
- termenul pentru completarea unui dosar incomplet scade la 3 luni;
- apartamentele de închiriat în scop turistic nu mai sunt exceptate de la obligația de a avea site propriu și adresă de e-mail (obligatorie pentru toate structurile de 3-5 stele);
- apare oficial conceptul de „resort turistic”, cu cerințe proprii (minimum 10.000 mp, concept integrat);
- unități de nișă (căsuțe pe roți, în copaci etc.) pot fi clasificate dacă îndeplinesc 75% din criterii.
Dacă ai o pensiune, un apartament de închiriat sau o casă unde cazezi oameni în scop turistic, verifică dacă noile cerințe de digitalizare (site, e-mail) și confort te afectează, mai ales dacă până acum te bazai pe scutirile pentru apartamente.
ANAF vede tot mai ușor cheltuielile personale trecute pe firmă 👛
Ministerul Finanțelor a confirmat că ANAF nu mai face controale generalizate, ci folosește analiza de risc pentru a găsi firmele (mai ales cele mici) la care cheltuielile personale ale asociatului/administratorului sunt trecute ca și cheltuieli ale firmei.
Și aici vorbim de vechiul obicei de a pune pe firmă haine, mâncare, mașini de lux etc. pentru a scăpa de taxele pe dividende. Dar vestea proastă e că toată digitalizarea și informatizarea ANAF face acum mult mai vizibile aceste practici, iar riscul de reîncadrare (impozit de 16% plus dobânzi și penalități) e real.
Ca să te asiguri că nu te expui la acest risc, verifică periodic, împreună cu contabilul, ce cheltuieli treci pe firmă și dacă poți justifica legătura lor cu activitatea economică (mai ales la autoturisme și achiziții de valoare mare). Dacă ai avut vreodată tentația să confunzi buzunarul firmei cu cel propriu, acum e un moment bun să tai obiceiul.
Din 7 august, nu mai poți să aduci muncitori din afara UE la liber 🛂
Dacă te gândești să aduci forță de muncă din afara UE, din 7 august regulile se schimbă radical (OUG 32/2026). Până acum, era suficient să ai firma înființată de minimum un an ca să poți aduce muncitori NON-UE direct, pe cont propriu. De acum, asta nu mai e o opțiune și mai ai doar două căi:
- treci printr-o agenție de plasare autorizată – dar aceste agenții trebuie să constituie o garanție financiară de minimum 75.000 euro (pentru până la 250 de lucrători plasați, sumă care crește cu 50.000 euro la fiecare 250 de lucrători în plus), deci vorbim de jucători mari, nu de firme mici de recrutare;
- te autorizezi tu, ca angajator, direct în platformă – dar condițiile sunt greu de îndeplinit: minimum 50 de angajați, minimum 24 de luni de activitate efectivă în domeniu compatibil cu ocupația respectivă, plus o garanție de 1.000 euro pentru fiecare lucrător străin adus.
Totul funcționează prin platforma WorkinRomania.gov.ro, care e încă în dezvoltare. Pe lângă asta, orice ocupație pentru care vrei să aduci străini trebuie să existe pe Lista ocupațiilor deficitare care e un filtru suplimentar aflat acum în lucru la Ministerul Muncii și stabilește ce meserii sunt eligibile (o ocupație intră pe listă dacă are minimum 20 de contracte active cu străini și 20 de avize de angajare, și dacă nu e o funcție de conducere).
Altfel spus, dacă în ultimul an ai adus (sau te gândeai să aduci) muncitori din afara UE direct, fără agenție, de-acum va trebui să lucrezi exclusiv cu o agenție de plasare mare.
⏰ StartCo explică
Cum majorezi corect un salariu minim în firma ta
După cum cel mai probabil ai văzut deja, de la 1 iulie 2026, salariul minim pe economie a crescut la 4.325 lei brut, de la 4.050 lei. Acum 2 ediții îți spuneam pe scurt ce impact are această creștere și la ce ar trebui să fii atent în perioada imediat următoare.
În ultima vreme s-a creat multă confuzie cu privire la majorare, tocmai pentru că a fost comunicată și prezentată ca o cifră unică valabilă pentru orice firmă din România. Doar că nu e o singură cifră. Sunt trei praguri diferite, iar dacă ai angajați în construcții sau în agricultură/industrie alimentară, tratarea lor ca pe același salariu minim te poate costa.
De ce existau reguli separate pentru construcții și agricultură?
De câțiva ani, statul a stabilit salarii minime speciale (mai mari) pentru construcții și pentru agricultură/industrie alimentară ca stimulent, cu scutiri fiscale asociate, pentru a atrage oameni în aceste domenii și a reduce munca la negru.
De la 1 iulie 2026, cele două sectoare nu mai urmează același regim:
- Agricultură și industrie alimentară -> regimul special se abrogă. Salariul minim din aceste domenii se alipește pur și simplu la salariul minim general, deci ajunge tot la 4.325 lei (nu mai există un prag separat).
- Construcții -> regimul special rămâne, neschimbat. Salariul minim aici este 4.582 lei brut, mai mare decât cel general, și HG 146/2026 nu l-a modificat cu nimic.
📌 Ce ar trebui să faci concret, ca angajator
Primul lucru pe care trebuie să-l reții e că salariile NU se actualizează automat în contracte. Legea stabilește doar plafonul minim obligatoriu, dar restul e treaba ta, în trei pași concreți:
- Identifici toți angajații cu salariu de bază brut sub noul minim aplicabil lor (4.325 lei general, 4.582 lei construcții).
- Le actualizezi salariul de bază brut în contract, cu efect de la 1 iulie 2026, printr-un act adițional individual, nu printr-o decizie colectivă unică pentru toată firma.
- Transmiți modificarea în REGES-Online până pe 28 iulie 2026 cel târziu.
Deși termenul de 28 iulie e foarte important, mulți îl ratează nu pentru că plătesc greșit, ci pentru că uită de partea administrativă. Legea dă 20 de zile lucrătoare de la data modificării pentru actualizarea în REGES, iar pentru o modificare cu efect de la 1 iulie, asta înseamnă fix 28 iulie 2026 ca dată limită. Depășirea ei poate aduce amenzi între 5.000 și 8.000 lei (pentru o simplă neactualizare de sistem, nu pentru plata efectivă greșită).
Pe lângă pașii de mai sus, ar fi bine să ai în vedere și următoarele:
- Dacă ai contract colectiv de muncă (CCM) cu un nivel minim mai mare decât cel legal, negocierea pornește de la nivelul din CCM, nu de la 4.325 lei.
- Verifică și angajații ținuți la salariul minim de peste 24 de luni: legea te obligă să deschizi negocierea pentru o majorare reală, nu simbolică.
- Recalculează suma netaxabilă: de la 1 iulie scade de la 300 la 200 lei, dar plafonul de venit brut lunar pentru a beneficia de ea crește la 4.600 lei.
Pe scurt, legea nu privește salariul minim ca pe o singură cifră, ci ca pe praguri diferite, cu reguli și termene diferite. Iar tratarea lor la grămadă nu e o simplificare, ci un risc care vine cu amenzi și sancțiuni.
💡 Sfatul Săptămânii
De ce fiecare brand bun are nevoie de un dușman
Dacă te uiți cu atenție pe piața din România, majoritatea brandurilor (mai ales cele mici) promit cam același lucru: calitate, profesionalism, suport clienți, abordare personalizată. Nu e neapărat greșit, dar e lipsit de personalitate și de valori cu adevărat definitorii. Iar fără opoziție, aceste valori generice devin doar zgomot de fundal.
Mai simplu spus: dacă toată lumea e profesionistă și toate brandurile oferă calitate, toți ajung să spună aceleași lucruri dar nimeni nu spune, de fapt, împotriva a ce luptă.
Ca brandul tău să fie cu adevărat memorabil, trebuie să-l definești și prin ce refuzi, nu doar prin ce oferi. Un brand memorabil are nevoie de un dușman, de un nemesis care nu trebuie să fie neapărat un concurent din piață, ci mai degrabă un obicei prost, o convenție de industrie sau o nedreptate pe care clienții o simt, dar pe care nu știu cum s-o pună în cuvinte.
Un exemplu bun e Liquid Death, un brand cu o strategie foarte faină. Deși e posibil să nu fi auzit de ei până acum, cei de la Liquid Death vând apă la cutie (ca berea sau energizantele). Dar mai vând ceva: o poziționare fermă împotriva sticlelor de plastic și a branding-ului aseptic „de sănătate” pe care industria de apă îl repetă de decenii. Dușmanul lor nu e alt brand de apă, ci o categorie întreagă de obiceiuri vizuale pe care au decis să le ridiculizeze.
Iar asta e și diferența cu adevărat importantă de care îți spuneam mai sus: un nemesis bun nu e o persoană, un concurent mai mic sau vreun client cu o vendetă împotriva brandului tău, ci un obicei pe care mulți îl resimt, dar puțini reușesc să-l descrie în cuvinte. Altfel spus, un dușman bun înseamnă mai degrabă o lovitură în sistem decât o lovitură într-un concurent.
Ca să faci asta cu succes, ai nevoie de credibilitate. Și e important să reții un lucru: nu poți ataca un obicei pe care îl practici tu însuți.
Dușmanul tău poate fi factura care ajunge mereu cu întârziere de la furnizori, contractul ăla de 14 pagini scris în așa fel încât nimeni nu-l înțelege, promisiunea de răspuns în maximum 24 de ore care nu vine niciodată sau taxa ascunsă pe care clientul o descoperă abia la finalul lunii. Nu ai nevoie de un concurent pe care să-l denunți public, ci de un obicei prost pe care clienții tăi îl suportă în tăcere și de curajul să spui clar că brandul tău îl rezolvă.
Pentru că un brand fără nemesis e doar un brand care nu a decis încă ce reprezintă. Iar dacă tu nu-ți știi valorile și valoarea, nici clienții tăi nu le vor ști.
📚 Pe lista noastră
📍 Vrei să folosești AI în firma ta, dar încă nu știi cum? Atunci ghidul ăsta e pentru tine.
🖊️ De ce o firmă mică poate recruta mai rapid și mai bine decât o corporație.
📘 Atunci când alegi să NU scalezi, de fapt câștigi mai puțini clienți, dar mai buni.
🎧 Uneori, un business nișat, dar susținut poate avea succes mai mare decât trendurile din piață.
📰 Care e riscul atunci când construiești o afacere transparentă?
💭 Un gând de final
„Cea mai mare răsplată a muncii unui om nu e ceea ce primește pentru ea, ci cine devine prin ea.”
– John Ruskin, critic de artă și scriitor victorian (tatăl său a fost un negustor de vin de succes, co-fondator al casei de sherry Pedro Domecq, iar averea familiei i-a dat lui Ruskin libertatea de a nu depinde niciodată de succesul comercial al propriilor scrieri)
Atunci când începi un business, ești cu ochii pe rezultate: cifrele care îți confirmă ideea sau momentul ăla când simți că lucrurile încep să ia avânt. Și e normal să fie așa, fiindcă ai nevoie de orice confirmare că tot ce faci merită.
Dar pe drum planurile se schimbă, îți setezi alte obiective, iar cifrele se transformă odată cu felul în care îți privești afacerea. Partea faină e că, în tot procesul ăsta, ajungi să construiești lucruri diferite și să câștigi răbdare, instinct și o relație mai sinceră cu propriile greșeli.
Succesul poate să vină, poate să întârzie sau poate să ia o formă complet diferită de cea din capul tău. Dar omul în care te-a transformat drumul până acolo rămâne, indiferent cum se termină povestea.