📋 Ce s-a mai schimbat
Firmele vor putea să împartă până la 15% din profit cu angajații
Camera Deputaților a adoptat o propunere legislativă care permite companiilor plătitoare de impozit pe profit să distribuie anual sau trimestrial până la 15% din profitul brut al anului financiar anterior către angajați, cu o taxare mai redusă decât cea aplicată salariilor sau dividendelor. Proiectul mai trebuie promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial ca să intre în vigoare.
Concret, sumele acordate nu vor fi tratate ca salarii, ci ca venituri din alte surse, impozitate cu 10%, față de 47,25% cât ajunge taxarea totală pe salarii sau față de 16% impozitul pe dividende. O diferență semnificativă, mai ales pentru firmele care vor să recompenseze angajații fără să suporte costurile unui spor salarial.
Câteva condiții esențiale de îndeplinit:
- Firma trebuie să fi înregistrat profit brut în anul anterior și să nu aibă restanțe fiscale;
- Angajatul trebuie să aibă o vechime neîntreruptă de minimum 24 de luni la același angajator;
- Angajatul nu trebuie să fi avut calitatea de acționar, asociat sau administrator în cadrul firmei în ultimii 5 ani;
- Suma acordată unui angajat nu poate depăși, pe an, totalul veniturilor salariale nete din ultimele 12 luni.
Important: distribuirea nu trebuie neapărat să fie egală între angajați. Angajatorul poate stabili criterii diferențiate prin regulamentul intern. Sumele acordate intră la cheltuieli deductibile limitat pentru firmă, în limita plafonului de 15% din profitul brut al anului anterior.
Un lucru de reținut: facilitatea asta e gândită ca un bonus, nu ca un substitut pentru salariu. Legea interzice explicit reducerea salariilor de bază pe motiv că ai acordat venituri din profit. Cu alte cuvinte, nu e un instrument de optimizare fiscală prin care dai mai puțin pe salariu și mai mult prin bonus, ci o facilitate prin care și angajații pot primi o parte din ce a câștigat firma în anul respectiv.
ANAF va ști exact ce tranzacții cripto ai făcut și când
Dacă ai tranzacționat criptomonede prin platforme de servicii cripto, informațiile despre activitatea ta vor ajunge la ANAF mai devreme decât ai crede. Îți spuneam anul trecut despre obligația platformelor cripto de a raporta tranzacțiile utilizatorilor către autoritățile fiscale. Ei bine, acum avem și calendarul concret.
Furnizorii de servicii cripto sunt obligați să raporteze anual, până pe 15 martie a anului următor, toate tranzacțiile utilizatorilor. Asta înseamnă că pentru anul 2026, platformele vor transmite datele până pe 15 martie 2027, urmând ca autoritățile fiscale din statele UE să facă schimb de informații între ele până la sfârșitul lunii septembrie 2027. Practic, undeva în toamna lui 2027, ANAF va avea o imagine completă asupra a ce ai tranzacționat în 2026.
Ce va ști ANAF despre tine:
- Ce ai vândut și ce ai cumpărat;
- Ce plăți cu cripto ai făcut;
- Ce transferuri ai făcut din portofelele de pe platforme către portofele externe (inclusiv către adrese necunoscute).
Autoritățile vor putea compara datele primite de la platforme cu ce ai declarat tu în Declarația Unică. Dacă există neconcordanțe, te poți trezi cu impuneri retroactive, dobânzi și penalități. Așa cum știi, câștigurile din cripto se impozitează cu 16% și se declară anual prin Declarația Unică.
Firmele care au primit ajutor de stat și sunt apoi vândute ar putea fi obligate să returneze banii
Un proiect de lege aflat în dezbatere la Senat ar da statului dreptul de a recupera banii acordați ca ajutor public firmelor mari care sunt ulterior vândute. Concret, dacă o companie a primit sprijin financiar de minimum 1 milion de euro și este vândută în termen de 5 ani, statul ar putea cere restituirea sumei.
Proiectul vizează ajutoarele de stat de minimum 1 milion de euro per beneficiar sau cele care cumulează minimum 10 milioane de euro în orice interval de 3 ani consecutivi, deci nu orice finanțare publică. E un semnal că statul începe să pună condiții mai clare pe banii publici acordați mediului privat.
Proiectul trebuie adoptat în Parlament, promulgat și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.
⏰ StartCo explică
Când poți închiria pe persoană fizică și când ai nevoie de firmă
Ai un spațiu (apartament, casă, cameră) pe care vrei să-l închiriezi? Atunci primul lucru pe care trebuie să-l decizi este ce fel de închiriere faci. Una e să închiriezi pe termen lung (prin contract clasic) și alta e să oferi cazare pe termen scurt, în regim turistic. În funcție de alegere se schimbă și taxele, declarațiile sau obligațiile administrative.
Închirierea pe termen lung
Aici vorbim despre chiria clasică: dai apartamentul unei persoane sau unei firme pentru o perioadă mai lungă, în baza unui contract de închiriere. În cazul acesta, poți închiria ca persoană fizică, dar contractul trebuie înregistrat la ANAF în cel mult 30 de zile.
Venitul net se calculează prin deducerea unei cote forfetare de 20% din venitul brut, iar impozitul este 10% aplicat la venitul net. Mai simplu spus, dacă încasezi 1.000 lei chirie, venitul net fiscal este 800 lei, iar impozitul este 80 lei.
De reținut: dacă chiriașul este persoană fizică, tu declari venitul prin Declarația unică. Dacă chiriașul este firmă, impozitul se calculează și se reține la sursă de către plătitorul chiriei. Totuși, pentru CASS, veniturile din chirii pot conta în plafonul anual și trebuie ținut cont de ele în Declarația unică.
Închirierea pe termen scurt, în regim turistic
Aici intră situațiile de tip Airbnb, Booking sau alte platforme similare, unde o cameră sau un apartament este închiriat pe perioade scurte. Dacă închiriezi între 1 și 7 camere inclusiv, veniturile sunt încadrate la cedarea folosinței bunurilor, nu la activități independente. Pentru aceste venituri:
- poți funcționa ca persoană fizică;
- venitul net se calculează prin deducerea unei cote forfetare de 30%;
- impozitul este 10% aplicat la venitul net;
- comisionul reținut de platforme, cum ar fi Airbnb sau Booking, nu intră în venitul brut;
- dacă încasezi în valută, folosești cursul BNR din ultima zi bancară anterioară încasării.
Spre exemplu, dacă încasezi 10.000 lei din cazare pe termen scurt, venitul net este 7.000 lei, iar impozitul este 700 lei.
Dar pragul important de care trebuie să ții cont este cel de 7 camere. Dacă, în cursul anului, ajungi să închiriezi pe termen scurt peste 7 camere, veniturile nu mai sunt tratate ca simplă cedare a folosinței bunurilor, ci intră în zona veniturilor din activități independente.
Cu alte cuvinte, dacă transformi activitatea într-un business de cazare (mai multe camere, mai multe proprietăți, operare constantă, servicii suplimentare), intri într-o zonă în care ai nevoie de o formă de organizare: PFA, întreprindere individuală sau SRL.
Ce obligații ai la cazarea pe termen scurt?
- Declarația unică: declari venitul și stabilești impozitul, plus CASS dacă se aplică;
- fișa de ocupare a capacității de cazare: trebuie completată și păstrată;
- documentele justificative: chiar dacă nu ai contabilitate clasică, trebuie să poți arăta cum ai ajuns la venituri;
- CASS: dacă veniturile cumulate din chirii, dividende, investiții și alte surse trec de plafoanele fiscale;
Iar dacă încasezi numerar sau cu cardul direct la locație, nu doar prin platformă, trebuie verificată și obligația privind casa de marcat.
Nu uita și de noua regulă cu codul unic de care îți spuneam acum două ediții: din 20 mai 2026 se aplică noul cadru european pentru închirierile pe termen scurt, iar gazdele trebuie să își înregistreze proprietățile și să obțină un număr unic de identificare.
Platformele precum Airbnb sau Booking trebuie să afișeze și să verifice acest număr, iar listările care nu respectă regulile pot fi eliminate sau blocate.
💡 Sfatul Săptămânii
Cum transformi prețul din capcană în alegere
Atunci când vorbim despre tehnici de pricing sau pricing psihologic, primul instinct e să te gândești la trucuri ca 99,99 lei în loc de 100 lei, prețuri valabile doar în weekend sau artificii care fac clientul să simtă că trebuie să cumpere acum, altfel pierde ocazia vieții.
Problema e că, în România, am văzut cu toții destule „reduceri” care au crescut prețul chiar înainte să-l scadă, iar asta a transformat tehnicile de pricing în ceva riscant. Și tocmai de aceea pricing-ul psihologic trebuie folosit cu grijă; nu pentru că oamenii nu mai reacționează la el, ci pentru că reacționează și mai puternic la senzația că sunt luați de fraieri.
Iar asta e și lecția cea mai importantă aici: tehnicile bune de pricing nu ar trebui să manipuleze decizia clientului, ci să-i organizeze mai bine alegerea.
Spre exemplu, în cazul anchoring-ului, percepția valorii se schimbă drastic atunci când vezi un preț inițial foarte mare (de cele mai multe ori, tăiat) și, chiar lângă, prețul redus la care poți să cumperi produsul chiar acum. Dar n-ar trebui să folosești ancora ca să umfli artificial valoarea, ci ca să explici contextul și să clarifici decizia prin comparație.
Apoi mai este și decoy effect, adică acel al treilea pachet care face o altă variantă să pară cea mai avantajoasă. Îl vezi des la software, servicii sau abonamente: Basic, Standard, Premium. Dar fiecare pachet trebuie să aibă sens de sine stătător, nu să existe doar ca să-l facă pe cel din mijloc să pară o super ofertă. Cu atât mai mult în 2026, când oamenii recunosc din start o falsă alegere.
La fel este și cu bundling-ul. Un pachet poate crește valoarea percepută și poate simplifica decizia, dacă achiziționezi o soluție completă, nu piese separate. Dar pachetul devine suspect când bagi în el lucruri pe care omul nu le-ar cumpăra niciodată separat și le prezinți ca bonusuri valoroase. Un bundle bun răspunde la o nevoie completă. Un bundle prost doar ascunde prețul real sub o pătură de beneficii cu nume pompoase.
Așadar, folosește psihologia ca să reduci confuzia, nu ca să produci presiune. Arată diferențele reale între opțiuni. Explică pentru cine este fiecare pachet. Și nu uita că, în România, prețul de referință trebuie raportat la cel mai scăzut preț practicat în ultimele 30 de zile, nu la un preț imaginar de raft care n-a văzut niciodată raftul.
Cel mai bun pricing psihologic e cel care ajută clientul să gândească mai repede, mai clar și cu mai multă încredere.
📚 Pe lista noastră
🖊️ Inovația nu înseamnă mereu mai mult tech, ci uneori mai multă emoție, atenție și poziționare.
🤝 Chiar azi la Romexpo: peste 1.500 de antreprenori încearcă să bată recordul mondial la speed networking. Dacă vrei conexiuni rapide și reale, mai ai timp să prinzi un bilet.
📘 Ce e un manual de operare dacă nu cel mai bun loc de unde să furi 3-4 procese numai bune pentru firma ta?
🎧 În business, ideile nu ajung. Ai nevoie și de execuția potrivită.
📰 De multe ori, scalarea afacerii ține de timp, nu de bani.
💭 Un gând de final
„Treaba antreprenorului este să se asigure că firma nu rămâne fără cash.” – William A. Sahlman
Ecuația pe care trebuie să o rezolvi permanent ca antreprenor este asta: să nu rămâi fără bani azi și să ai suficient cât să construiești și mâine. Asta înseamnă să fii, în același timp, optimist și precaut – să pompezi suficient în creștere, dar să păstrezi și o rezervă pentru momentele în care lucrurile nu merg conform planului.
Business-ul e, până la urmă, un joc al banilor – cât intră, cât iese și ce ROI scoți din mișcările pe care le faci. Iar treaba ta e să te asiguri că rămâi în joc.