📋 Ce s-a mai schimbat
Dreptul de a recupera TVA nu se prescrie ⚖️
Pe 20 aprilie, Înalta Curte a decis că sumele de TVA plătite în plus pot fi reportate oricând, până la închiderea activității. Nu există un termen după care acest drept se pierde, iar statul nu mai poate invoca prescripția pentru a-l refuza.
Asta rezolvă o frustrare veche: până acum, dacă ai plătit mai mult TVA decât trebuia, dreptul de recuperare se prescria în 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor celui în care a apărut. În practică, existau multe situații în care ANAF invoca prescripția și firma rămânea cu mâna întinsă. De acum, nu mai poate face asta.
📌 Dacă ai TVA de recuperat și povestea s-a târât prin mai multe perioade fiscale (te-ai lovit de refuzuri sau blocaje din partea Fiscului), asta poate fi una dintre cele mai importante vești ale anului. Nu înseamnă că de mâine curg banii automat înapoi, dar înseamnă că argumentul cu prescripția nu-și mai are locul.
Noul indicator de preinsolvență al ANAF-ului 📉
ANAF a introdus un nou indicator de preinsolvență, iar primele analize vor începe luna viitoare. După aceea, vor urma controale punctuale. În paralel, Fiscul lucrează și la o procedură de atragere a răspunderii administratorului.
Chiar dacă nu e ceva care se aplică de mâine, mesajul este clar: ANAF vrea să se uite mai devreme la firmele care dau semne de stres financiar și mai atent la legătura dintre firmă și omul din spatele ei.
Dar nu uita că insolvența nu este același lucru cu falimentul. Insolvența înseamnă că firma nu își mai poate plăti datoriile la timp, dar încă poate intra într-o procedură de reorganizare; de cealaltă parte, falimentul apare atunci când redresarea nu mai este posibilă.
În plus, fenomenul e în creștere: în România, insolvențele au urcat de la 6.650 în 2023 la 7.274 în 2024 și 7.553 în 2025, iar începutul lui 2026 arată din nou o creștere.
Guvernul a fixat pragul pentru lista debitorilor la taxele locale 📋
Pe 16 aprilie, Guvernul a stabilit valorile minime ale restanțelor administrate de organele fiscale locale pentru includerea contribuabililor pe lista debitorilor. Pentru persoanele juridice, pragul este de 5.000 de lei; pentru persoanele fizice, de 1.200 de lei.
Asta nu ține de ANAF, ci de dările locale, deci merită verificat și ce se întâmplă la primărie, nu doar în SPV. Este genul de detaliu pe care poți să-l scapi rapid din vedere, mai ales dacă ai mai multe puncte de lucru, terenuri, clădiri sau mașini pe firmă.
WorkinRomania, noua platformă pentru angajarea străinilor 🌍
Tot pe 16 aprilie, Guvernul a analizat un proiect de OUG care promite să schimbe modul în care firmele aduc lucrători din alte state.
În pachet apar o platformă unică națională (WorkinRomania.gov.ro), o listă a ocupațiilor deficitare actualizată semestrial, contracte standardizate, principiul „angajatorul plătește” (adică interzicerea taxelor și comisioanelor cerute lucrătorilor) și ideea unui depozit financiar obligatoriu pentru anumite riscuri și sancțiuni.
Ai ratat bonificația de 3%? Ai pierdut reducerea, nu și termenul mare ⏳
Dacă ești PFA, freelancer sau trebuie să depui Declarația unică, fereastra pentru bonificația de 3% s-a închis pe 15 aprilie, dar termenul general pentru depunere rămâne 25 mai 2026.
După cum bine știi deja, din 2026 este disponibilă și declarația precompletată, dar, așa cum îți spuneam și în edițiile trecute, aceasta este doar un instrument de asistență, nu o confirmare a sumelor datorate, iar responsabilitatea pentru ce trimiți mai departe rămâne la tine.
De săptămâna trecută, Ministerul Finanțelor a extins accesul la declarația precompletată și pentru cei care se autentifică cu certificatul digital. Așadar, sistemul te ajută mai mult decât înainte, dar tot tu trebuie să verifici tot.
Ca să fii sigur că urmezi toți pașii cum trebuie, ți-am pregătit niște resurse folositoare:
📚 Am scris pentru tine
Ce spun antreprenorii români despre 2026?
Barometrul StartCo e singura analiză de piață de la antreprenori, pentru antreprenori. Iar mulțumită afacerilor din comunitatea noastră (și nu numai) care au luat parte la chestionar, avem acum niște date clare și concluzii utile pentru tine:
- În 2026, cel mai mare risc nu este piața. E statul. Asta spun aproape jumătate dintre antreprenorii români.
- Schimbările fiscale și taxele mai mari sunt principala grijă a antreprenorilor.
- 2026 începe cu frâna de mână trasă: 38% dintre antreprenori sunt optimiști, 36% sunt neutri/indeciși, 26% sunt pesimiști.
- În continuare se investește, dar precaut și nu în zone noi.
- Cash-ul devine condiție de supraviețuire: 1 din 2 afaceri ar rezista cel mult 3 luni la o scădere serioasă a încasărilor.
- În fața problemelor, antreprenorii nu se împrumută. Se adaptează. Iar cei mai mulți pivotează sau taie din costuri.
- PFA și SRL sunt în același impas, dar resimt lucrurile diferit: PFA-ul este mai flexibil, SRL-ul simte mai repede presiunea costurilor fixe.
Conform sentimentului celor mai mulți antreprenori, 2026 pare a fi un an al prudenței, al cashflow-ului bine păzit și al deciziilor reversibile. Iar într-un astfel de scenariu, nu este suficient doar să crești, ci să-ți planifici mai bine taxele, să-ți protejezi cashflow-ul și să poți să ajustezi rapid direcția.
Poți să citești analiza completă, cu toate procentajele detaliate, pe blogul StartCo. Iar la sfârșit găsești 3 direcții practice care s-ar putea să te ajute nu doar la planificarea pe termen scurt și mediu, ci și la minimizarea riscurilor din 2026.
Iar dacă concluziile analizei noastre îți sunt de folos, nu uita să o trimiți și altor antreprenori care au nevoie de claritate, idei noi sau posibile direcții pentru 2026.
💡 Sfatul Săptămânii
Concurența ta reală e timpul, nu firma de vizavi
Dacă ai o afacere, e perfect normal să arunci un ochi la cine are un produs/serviciu asemănător cu al tău pentru că, practic, e concurența ta. Doar că, în mintea clientului, lucrurile stau un pic altfel: comparația nu ține strict de categoria în care ești tu și competiția.
E mai mult vorba despre alternativa pe care o alege atunci când nu te alege pe tine. Iar aici concurezi cu lipsa de timp, obiceiul, comoditatea/inerția sau cu schimbarea.
Și asta schimbă complet lucrurile, pentru că reframe-ul de piață pornește de aici: dacă îți definești greșit concurența, îți optimizezi greșit mesajul și oferta. Ajungi să te bați la preț și feature-uri cu cineva din categoria ta în timp ce clientul te compară, de fapt, cu alternativa mai comodă sau mai familiară.
Uite-te la Genius de la eMAG. La prima vedere, pare o simplă optimizare a livrării dar în realitate, este un reframe: eMAG nu e în concurență doar cu alte magazine online, ci cu fricțiunea micro deciziilor zilnice (taxe de transport, calcule, așteptare, amânare). Când reduce taxa de efort pe comandă și o împrăștie într-un abonament, îți schimbă comportamentul, nu doar coșul.
SAMEDAY, prin easybox, face același lucru: elimină așteptarea acasă, ferestrele de livrare și coordonarea frustrantă. Starbucks mută competiția de la cine face cafea mai bună la cine îți oferă un spațiu-ritual pentru pauză, socializare și apartenență. Netflix se luptă cu somnul, nu doar cu alte canale TV.
Lecția este simplă: când îți definești concurentul ca timpul sau comoditatea clientului, începi să construiești ofertă și comunicare care reduc fricțiunea, nu doar care arată mai bine.
Iar asta îți dă un avantaj stabil, pentru că nu-ți mai optimizezi produsul sau serviciul în funcție de concurență, ci în funcție de nevoile reale ale clientului: o ofertă reală care chiar vinde, nu una ideală care doar pare că vinde.
📚 Pe lista noastră
📰 Când vine vorba de marketing, diferența dintre zgomot și strategie poate face diferența pentru afacerea ta.
🖊️ Ce faci atunci când tot business-ul stă doar în câțiva oameni cheie?
🎧 Dacă ești fondator, tu ești primul care trebuie să înțeleagă cum se vinde produsul.
📘 Creșterea vine mai degrabă din simplificare, focus și redesign, nu din a munci puțin mai mult la aceleași lucruri.
🎥 De ce (și cum) vânzările trebuie transformate într-un sistem.
💭 Un gând de final
„E important să înțelegi că brandul e mult mai mult decât un logo și un slogan. Un brand înseamnă cine e compania ta: cum funcționează și cum ia decizii.” – Joanna McFarland
Mai toată lumea tratează brandul ca ceva ce ține de marketing: culori, fonturi, un tagline inspirat și niște postări faine pe social media… and that’s it. Dar oamenii nu revin pentru culori, nu devin fideli pentru fonturi și nu cumpără palete cromatice.
Ei își construiesc părerea despre brandul tău din momente mici, repetate, care arată cine ești cu adevărat după ce ai coborât de pe scenă. Adevăratul logo al companiei tale iese la suprafață când iei decizii sub presiune.
Iar la final, oamenii nu țin minte ce ai spus despre tine. Țin minte ce ai făcut.