📋 Ce s-a mai schimbat
e-Factura devine obligatorie pentru persoanele fizice de la 1 iunie
Dacă prestezi servicii direct de pe persoană fizică, fără firmă, și ești identificat fiscal prin CNP (și nu prin CIF), ești obligat să folosești e-Factura de la 1 iunie 2026 și nu de la 15 ianuarie, cum era inițial. Noua măsură a fost publicată în Monitorul Oficial pe 30 ianuarie.
💡 Ce înseamnă asta pentru tine:
- Dacă ești deja înscris în e-Factura, poți cere ieșire temporară din registru.
- Dacă nu ești înscris, ai obligația să te înregistrezi cu cel puțin 3 zile înainte de 1 iunie 2026.
- ANAF a ajustat și procedura de înscriere (formularul 082) și include explicit prestatorii care se identifică prin CNP.
Nu confunda factura cu TVA: emiterea facturii este o regulă de bază (instrument de evidență), chiar dacă ești sub plafonul de scutire de TVA de 395.000 lei/an.
✅ Ce ai de făcut acum: folosește perioada asta ca să-ți pui procesul la punct (cum emiți, cum trimiți, ce tool folosești), ca să nu ajungi în mai să înveți e-Factura în regim de urgență.
Se suspendă sancțiunile la punctele de lucru până la 30 iunie 2026 🏢
Așa cum știi din ediția 44 a newsletter-ului, de anul acesta trebuie să înregistrezi fiscal toate punctele de lucru cu minim 1 angajat. Ei bine, Guvernul s-a răzgândit și nu mai trebuie să le înregistrezi fiscal chiar pe toate, ci există unele excepții:
- Dacă ai mai multe sedii secundare în aceeași localitate, trebuie să desemnezi doar unul și să îl înregistrezi fiscal ca sediu secundar desemnat pentru plata impozitului aferent salariilor.
- Dacă punctul de lucru este în aceeași localitate cu sediul, nu mai este necesară o înregistrare fiscală separată.
- Pentru firmele care aveau deja sedii secundare și trebuie să notifice sediul desemnat, amenzile/sancțiunile sunt suspendate până la 30 iunie 2026.
💡 Ce înseamnă asta pentru tine: dacă ai mai multe puncte de lucru cu angajați în aceeași localitate, acum trebuie să înregistrezi fiscal doar unul dintre ele până la data de 30 iunie.
🤔 StartCo explică
Când poți presta servicii fără să ai firmă (și când nu)
Așa cum îți spuneam mai sus, se schimbă regulile e-Factura pentru cei care oferă servicii pe persoană fizică (se identifică fiscal prin CNP și nu prin CIF). Dar ce înseamnă, practic, să prestezi servicii pe persoană fizică și ce avantaje și dezavantaje ai?
În primul rând, hai să clarificăm cum poți oferi servicii fără să ai o firmă: când prestezi servicii pe persoană fizică, de regulă înseamnă că oferi servicii fără PFA/SRL, te identifici fiscal prin CNP, iar colaborarea se face printr-un contract civil (ex. convenție / contract de prestări servicii).
E o variantă rapidă și bună ca test, mai ales fiindcă nu implică birocrația unei forme juridice, dar e riscantă atunci când devine rutină. Altfel spus, e ok să prestezi servicii pe persoană fizică o dată sau de două ori, ca să vezi cum stă treaba, dar devine dezavantajos atunci când faci asta în mod regulat.
Cum funcționează, concret 🔎
În multe situații, clientul (firma) îți plătește serviciul și reține impozitul la sursă: cota de 10% aplicată la venitul brut, pe care o virează apoi la stat (adică tu primești netul după reținere).
Aici, avantajele sunt evidente:
- Pornești rapid: fără înființare, fără contabil, fără dosar cu șină (încă).
- Birocrație redusă: multe obligații sunt gestionate de plătitor (client).
- Prestare ocazională: un proiect scurt, o colaborare punctuală, un test de piață.
⚠️ Atenție: trebuie să completezi și Declarația Unică în care să menționezi aceste venituri și, dacă este cazul, să plătești CAS / CASS.
Care sunt dezavantajele?
Atunci când proiectul tău devine serios, ar trebui să te muți pe PFA / SRL, deoarece:
- Plătești impozit pe brut, fără cheltuieli deductibile: dacă impozitul se calculează direct la venitul brut (reținere la sursă), tu NU îți scazi laptopul, softurile, chiria, benzina, etc.
- Dacă ai activitate constantă = risc de reclasificare: atunci când activitatea are caracter de continuitate, intri pe un teritoriu unde e logic (și, uneori, necesar) să te organizezi ca PFA/SRL. ANAF tratează diferit activitatea ocazională față de una desfășurată constant și conform Codului Fiscal aceste activități pot fi prestate pe persoană fizică atunci când nu au caracter de continuitate.
- Ai mai puțină flexibilitate: imagine, contracte mai mari, colaborări cu companii care preferă firmă, cont bancar dedicat, investiții, planuri de creștere etc.
📝 Mai simplu spus, dacă ai 1–2 colaborări punctuale, e ok să prestezi pe persoană fizică. În schimb, dacă ai proiecte lună de lună, îți faci marketing, ai cheltuieli recurente și vrei să scalezi… deja conduci o mică afacere și ar fi cazul să-ți faci PFA / SRL.
💡 Sfatul Săptămânii
Cum să construiești un contract bulletproof în 7 pași
Fie că ești freelancer sau ai o firmă, contractele clare îți pot salva timp, bani și nervi. De multe ori, drama într-o colaborare apare din așteptări nealiniate și clauze ambigue.
Un contract bine pus la punct reduce riscul de neînțelegeri și dispute între tine și colaboratori și te ajută să construiești o relație bazată pe încredere și siguranță.
Ce trebuie să conțină (și ce nu) un contract?
1. Ce livrezi ✅
Primul și cel mai important lucru pe care trebuie să-l adaugi într-un contract blindat este ce faci efectiv. Trebuie să definești exact ce servicii sau produse furnizezi, iar aici e foarte important să nu lași loc de interpretări: explică pe înțelesul tuturor domeniul tău de activitate și livrabilele incluse. Astfel, clientul știe clar pentru ce plătește și nu va aștepta lucruri pe care nu le poți oferi.
Pro-tip: Antreprenorii cu ani de experiență în spate își segmentează foarte bine oferta, iar acest lucru îi ajută să evite confuzia și eventualele probleme la colaborări. De asemenea, o segmentare smart îți dă oportunitatea să-ți diversifici produsele/serviciile.
2. Ce nu livrezi 🚫
La fel de important este să specifici ce nu intră în sfera ta de servicii. Un exemplu din viața de zi cu zi: un web designer livrează doar designul grafic al unui site, fără programare; clientul crede că pachetul include și dezvoltare web și refuză să îl plătească.
Pentru a evita asemenea situații, detaliază în contract atât ce faci, cât și ce nu faci. Poți să stabilești de la început limitele proiectului, precizând exact ce este inclus și ce depășește scope-ul. Astfel, vei putea taxa separat munca în plus, dacă apare.
3. Cum arată produsul finit ✨
Descrie cum va arăta rezultatul final și cum va fi evaluat. În contract, include criterii de calitate măsurabile și modul în care se verifică îndeplinirea lor. Cu alte cuvinte, stabiliți împreună ce înseamnă munca terminată cu succes – de la specificații tehnice până la formatul livrabilelor.
Procedurile de acceptanță (de exemplu, un proces-verbal de predare-primire sau un prototip de verificare) pot elimina discuțiile lungi și inutile în etapele finale. De asemenea, garantează că ambele părți sunt de acord cu produsul final (corespunde așteptărilor).
4. Revizii și modificări 🔄
Ai grijă să fie prevăzut clar în contract câte runde de revizii sunt incluse și cum se tarifează eventualele modificări suplimentare. Una dintre cele mai comune capcane este acceptarea unui număr nelimitat de schimbări din partea clientului, dar e esențial să limitezi clar numărul de revizii permise.
Clauza de revizii ar trebui să precizeze câte modificări sunt incluse în costul inițial și cum se taxează cele extra, precum și procedura de aprobare a schimbărilor. Astfel, previi scope creep-ul (extinderea necontrolată a proiectului) și te asiguri că ești remunerat pentru munca în plus.
5. Termene și milestone-uri 🏁
Stabilește un calendar realist al proiectului, cu termene clare și eventuale etape intermediare (milestone-uri). Un timeline bine definit, cu deadline-uri pentru fiecare fază, aliniază așteptările și asigură o livrare la timp.
Precizează datele de predare pentru fiecare livrabil major și dependențele (ex: „materialele de la client trebuie furnizate până la data X”). Acest lucru nu doar că te protejează pe tine, dar îi oferă și clientului vizibilitate asupra progresului.
6. Cine aprobă livrabilele 👤
Evită situațiile în care toată lumea își dă cu părerea și nimeni nu-și asumă decizia. Numește explicit persoana sau rolul responsabil de aprobarea fiecărui livrabil. De asemenea, stabilește un proces de sign-off pe etape: fiecare fază importantă să fie validată în scris de client.
Aceste puncte de control oficiale (milestone sign-offs) te feresc de cereri de modificări pe etape deja aprobate. Altfel spus, odată ce o fază a fost aprobată de persoana desemnată, clientul înțelege că revenirea asupra ei implică costuri sau un nou acord
7. Ce se întâmplă la întârziere ⏳
Include clauze care să prevadă planul de acțiune dacă lucrurile nu merg conform calendarului. Dacă clientul întârzie să livreze informații, conținut sau feedback, stipulează consecințele: de exemplu, proiectul se decalează proporțional, se consideră suspendat sau poate constitui o încălcare a contractului după un anumit interval.
Pe de altă parte, dacă tu, ca prestator, întârzii peste termenul stabilit, clarificați ce se întâmplă: se pot prevedea penalități rezonabile, reduceri sau chiar rezilierea contractului. Foarte important: protejează-te de situațiile extreme. Include clauze de limitare a răspunderii, astfel încât să nu fii ținut responsabil pentru pierderi colaterale uriașe cauzate de o întârziere. Lipsa unor astfel de prevederi poate duce la litigii costisitoare.
📌 Și nu uita: un contract bulletproof nu înseamnă lipsă de încredere, ci dimpotrivă, este fundamentul unei colaborări sănătoase. Claritatea în scris ajută fiecare parte să știe exact ce are de făcut și să-și respecte obligațiile.
📚 Pe lista noastră
📘 Care e acel one thing pe care, dacă îl faci consecvent, le simplifică masiv pe celelalte? Așa afli cum să-ți alegi 1–2 priorități reale pentru Q1, nu 12 intenții.
🎧 În 2026, AI-ul nu mai este doar un tool, ci reprezintă o schimbare economică și socială. Iar asta înseamnă că începem să muncim din ce în ce mai diferit. Dar cine câștigă și cine pierde cu adevărat atunci când munca devine repetitivă?
🖊️ Un reminder sănătos: execuția nu stă în chef, ci în standarde, ritm și procese simple care nu dispar când ești obosit, ocupat sau distras.
📰 Dacă ai un plan pentru 2026 și vrei să-l transformi într-un sistem de execuție, ai nevoie de întrebări corecte și decizii structurate. Uite un template care s-ar putea să-ți fie de folos.
💭 Un gând de final
„Managementul înseamnă să faci lucrurile cum trebuie; leadership-ul înseamnă să faci lucrurile care trebuie.” – Peter Drucker
Cei mai mulți dintre noi ne simțim productivi atunci când lista se scurtează, inbox-ul e curat și procesul merge lin. Dar există și o capcană elegantă aici: să optimizezi o direcție greșită. Să alergi impecabil… pe pista greșită.
Managementul excelează la cum: ordine, ritm, standarde. Leadership-ul începe cu de ce și încotro: sens, alegeri, priorități. De cele mai multe ori, în echipe mici porți ambele pălării. Iar când uiți asta, ajungi să execuți fără să mai verifici dacă merită.
Leadership-ul înseamnă să spui adevărul despre: ce oprim, ce păstrăm, ce alegem să nu mai facem. De cealaltă parte, managementul transformă decizia bună în rutină; dar mai întâi, leadership-ul ia decizia bună. Întâi alegi muntele, abia apoi îți reglezi pasul.
Data viitoare când totul merge, întreabă-te dacă merge în direcția care contează. Și, înainte să accelerezi, verifică busola: în business, nu mai repede te duce unde trebuie, ci mai drept.