📋 Ce s-a mai schimbat
Transferuri instant în euro mai rapide + comisioane standard ⚡
Guvernul a adoptat recent un proiect de OUG care aliniază legislația României la regulile UE pentru plățile instant în euro. Ideea din spatele proiectului este simplă: dacă banca ta îți oferă transferuri în euro, va trebui să-ți ofere și varianta instant (banii ajung în maximum 10 secunde), iar comisionul nu are voie să fie mai mare decât la transferurile normale.
Termenele UE pentru implementarea plăților instant în state non-euro sunt eșalonate astfel:
- Primirea plăților instant în euro: până la 9 ianuarie 2027
- Trimiterea plăților instant în euro: până la 9 iulie 2027
- Comisioane egale (instant ≤ standard): până la 9 ianuarie 2027
Ce înseamnă asta pentru tine:
- cashflow mai bun
- plăți către furnizori externi mai rapide (mai ales dacă lucrezi cu UE)
- mai puține discutii si confirmari în relația cu clienții
✅ Ce ar fi bine să faci de pe acum:
- dacă încasezi în euro: întreabă banca (sau caută în aplicație) dacă ai deja instant SEPA (plati instant in euro) și ce condiții are
- dacă facturezi clienți din UE, pune în contract/în e-mail o mențiune clară despre metodele de plată și contul în euro, ca să reduci discuțiile suplimentare
EIC 2026: oportunități de finanțare pentru startup-uri 💶
EIC (Consiliul European pentru Inovare) este un ecosistem complet de finanțare care oferă granturi pentru inovațiile deep-tech (buget total de peste 1,4 miliarde de euro). De ce este ecosistem și nu un simplu accelerator? Pentru că te ajută să duci o idee care este încă în stadiul de cercetare până la stadiul de companie internațională.
Altfel spus, dacă ai un produs în care crezi cu adevărat (genul de produs „ahead of its time”, disruptiv, foarte avansat tehnologic), EIC poate fi una dintre cele mai mari oportunități de finanțare din 2026.
Ce trebuie să știi despre EIC:
- EIC Accelerator este destinat startup-urilor și IMM-urilor
- grant: sub 2,5 mil. € pentru activități de inovare
- investiție (equity): între 1 mil. € și 10 mil. € pentru scalare
- ca să intri în program, trebuie să urmezi 2 pași: short proposal si full proposal.
- deadline-uri pentru full proposal în 2026: 07/01, 04/03, 06/05, 08/07, 02/09, 04/11
- short proposals sunt evaluate lunar conform programului oficial
🔍 Cum știi dacă programul e pentru tine:
- Ai o tehnologie/produs cu diferențiator real (nu doar un alt marketplace).
- Ai nevoie de bani ca să treci de la validare la scalare (și este prea riscant pentru finanțare clasică).
- Poți susține o idee coerentă și aplicabilă: problemă -> soluție unică -> piață -> echipă -> plan de execuție.
Dacă sună ca genul de program ideal pentru produsul tău, primul pas este să-ți pregătești un short proposal kit (cu pitch, video, descriere etc.) și să urmărești cu atenție programul și timeline-ul. Găsești toate informațiile de care ai nevoie pe pagina oficială EIC.
Anti hărțuire la job: noi obligații pentru angajatori (+ amenzi) 🛡️
Un nou pachet de modificări, care vizează prevenirea violenței și hărțuirii la locul de muncă (inclusiv în telemuncă/deplasări/online), a trecut de Senat. Prevederile sunt în linie cu Convenția OIM ratificată de România prin Legea 69/2024.
Care sunt noile obligații:
- trebuie să desemnezi cel puțin o persoană (prin fișa postului) cu atribuții privind prevenirea/gestionarea violenței și hărțuirii.
- trebuie să incluzi reguli clare în regulamentul intern despre prevenire și combatere.
- pe zona SSM: politică internă + mecanism de raportare confidențială + evaluarea riscurilor psihosociale + informare/instruire.
⚠️ Ce amenzi riști pentru nerespectarea prevederilor:
- 30.000 – 50.000 lei dacă nu iei măsuri de protecție pentru victime / reclamanți (și inclusiv pentru neacordarea unor zile libere plătite în anumite situații)
- 10.000 – 30.000 lei pentru neimplementarea măsurilor cerute în Legea SSM (politică, raportare, evaluare, instruire etc.)
Atenție: pentru prevederile legate de completări în regulamentul intern, termenul este de 60 de zile de la publicare. Pentru modificările din legea SSM, termenul este de 90 de zile de la publicare.
⏳ Deocamdată, noile obligații nu sunt încă în vigoare. Dar, dacă se adoptă în forma actuală, termenele devin ultimatum-uri. Cel mai bine este să te pregătești de pe acum, pentru că majoritatea obligațiilor sunt oricum genul de lucruri care îți sunt de folos chiar și în prezent.
🗣️ Spune-ne părerea ta!
Cine câștigă în 2026: statul sau antreprenorii?
Ajută-ne să aflăm ce se întâmplă cu banii afacerilor românești anul acesta, ce (alte) modificări fiscale te mai pot încurca și ce faci dacă încasările încep să scadă.
📚 Am scris pentru tine
Cum poți redirecționa un procent din impozitul pe profit?
Redirecționarea impozitului este un mecanism fiscal prin care poți redirecționa o parte din impozit către ONG-uri, unități de cult sau cauze sociale. Partea bună este că nu te costă nimic în plus (decât un pic de timp), iar dacă alegi să nu o faci, banii rămân la bugetul de stat.
Înainte de toate, ca să nu le confunzi, trebuie să știi că în România există două mecanisme diferite:
- 20% (pentru companii) – prin sponsorizare / redirecționare din impozitul pe profit
- 3,5% (pentru persoane fizice) – din impozitul pe venit (salarii)
🔷 Redirecționarea de până la 20% din impozit pentru companii
Firmele plătitoare de impozit pe profit (nu micro sau PFA) pot direcționa către ONG-uri/unități de cult prin mecanismul de sponsorizare/credit fiscal despre care îți spuneam mai sus. Dar există și excepții: nu pot dispune redirecționarea firmele care datorează impozit pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.
🔷 Cât poți redirecționa?
Plafonul este valoarea minimă dintre:
- 0,75% din cifra de afaceri și
- 20% din impozitul pe profit datorat.
Altfel spus, poți redirecționa până la 20% din valoarea impozitului pe profit datorat statului, dar nu mai mult de 0,75% din cifra de afaceri.
🔷 Cum poți redirecționa?
1) Dacă ai sponsorizat deja în anul fiscal curent: contract + plată către ONG, iar la calculul impozitului aplici creditul fiscal în limitele de mai sus.
2) Dacă n-ai apucat să sponsorizezi sau ai rămas cu plafon nefolosit: folosești Formularul 177 (D177 – Cerere privind redirecționarea impozitului pe profit). Se depune electronic, iar ANAF virează suma către beneficiar după verificări.
Aici există și două condiții importante:
- beneficiarul trebuie să fie în Registrul ANAF al entităților eligibile
- impozitul relevant trebuie să fie stins (adică impozitul pe profit trebuie să fie deja achitat/compensat, să nu mai figureze ca datorie la ANAF), altfel riști verificări suplimentare și situații de respingere.
🔷 Până când poți redirecționa?
D177 se depune în maximum 6 luni de la termenul legal de depunere al declarației anuale de impozit pe profit.
Pentru anul fiscal 2025, termenul pentru D101 este 25 iunie 2026 (în contextul prelungirilor aplicate în perioada OUG 153/2020), deci fereastra pentru D177 ajunge până la 25 decembrie 2026.
🔷 Dacă sunt micro sau PFA, pot redirecționa?
În 2026, nu, pentru că s-a abrogat posibilitatea de a scădea sponsorizările din impozitul micro începând cu 1 ianuarie 2024, iar ultimul an în care a fost posibil a fost 2023 (aceeași situație este valabilă și pentru PFA-uri, conform OUG 115/2023).
Există totuși formularul 177 care menționează și micro, dar utilitatea lui e relevantă mai ales în contexte de regularizări/perioade anterioare, nu ca feature nou pentru 2026.
🔷 Redirecționarea de până la 3,5% din impozit pe venit
Ca și în cazul firmelor, și persoanele fizice (salariații) pot direcționa până la 3,5% din impozitul pe venit către ONG-uri/unități de cult. Dacă vrei să faci asta, trebuie să completezi formularul 230 până la 25 mai inclusiv.
Iar dacă nu știi încă unde ți-ai dori să contribui, aruncă un ochi pe redirectioneaza.ro și alege din mii de cauze care au nevoie de ajutorul tău.
Dacă vrei să afli mai multe despre redirecționarea impozitului pe profit, citește ghidul nostru detaliat și vezi cum poți calcula suma pe care o poți redirecționa, care sunt condițiile de care trebuie să ții cont și care sunt pașii practici pe care să-i urmezi atunci când redirecționezi o parte din impozitul pe profit.
💡 Sfatul Săptămânii
De ce eșecul poate fi uneori motorul inovației 💡
Atât în România, cât și la nivel internațional, multe firme spun că vor inovație. Dar, în practică, vor inovație fără greșeli, iar marea problemă cu asta e că… nu există așa ceva.
Uneori, eșecul este chiar parte esențială a inovației, iar Jeff Bezos (fondatorul Amazon) a demonstrat asta în nenumărate rânduri. Tot el spune că eșecul și invenția sunt gemeni inseparabili, iar dacă vrei lucruri noi (produse, canale, procese), trebuie să accepți că o parte dintre ele nu vor funcționa.
Dar aici e și nuanța care contează: există eșecuri bune și eșecuri proaste.
✅ Eșecul bun e cel care apare dintr-un experiment real: ai o ipoteză, o testezi, măsori, înveți. În cazul lui Bezos, Fire Phone (2014) a costat Amazon aproximativ 170 de milioane de dolari. Dar nu a fost tratat ca o rușine, ci ca o taxă de școlarizare: echipe, tehnologie, lecții – redirecționate apoi către Alexa, care astăzi deține 70% din piața boxelor inteligente. Altfel spus, eșecul a produs competență.
❌ Eșecul prost e cel previzibil, operațional: ai deschis depozitul, ai pornit campania, ai angajat echipa și iese prost pentru că n-a existat un plan, un checklist, un responsabil, o validare minimă. Nu înveți ceva nou despre piață, ci doar că ai executat slab.
Drumul spre inovație este pavat cu eșecuri din care se învață, iar Bezos și-a construit imperiul fiind dispus să experimenteze constant și să accepte eșecul ca preț al progresului.
Lecția aici este să nu te temi de eșec, ci de stagnare. În loc să privești un eșec ca pe un capăt de drum, privește-l ca pe o investiție în viitoarele tale reușite; e un pas necesar către dezvoltare și creștere.
📚 Pe lista noastră
🎤 Cum împaci munca, copiii, programul și presiunea? Afli live chiar azi (dacă ești în Cluj), de la ora 18:00, la conferința Hacking Work.
🖊️ Produsul tău rezolvă o problemă reală? Uite un reminder fain că diferența dintre sună bine și se cumpără stă în cât de dureroasă + frecventă e problema.
🎤 Când vinzi, recrutezi sau crești o comunitate, ai nevoie de o poveste faină. Una care schimbă comportamente.
📘 Atunci când îți asumi riscuri mari în business, trebuie să te pregătești și ca să-ți revii (în caz că nu-ți iese riscul).
🎥 Storytelling-ul aplicat în business poate să-ți alinieze echipa și să-ți facă marketingul + vânzările mai ușor de repetat.
💭 Un gând de final
„În lumea modernă, nu-ți minimiza riscurile – maximizează-ți oportunitățile.” – Naval Ravikant
Ne-am obișnuit să mergem cu frâna trasă: să calculăm ce am putea pierde, să ne ferim de greșeli, să nu cumva să facem un pas greșit. Problema e că, dacă îți consumi toată energia pe protecție, nu-ți mai rămâne nimic pentru construcție.
Iar acum, mai mult ca niciodată, piața îi favorizează pe cei care pun pe masă idei, conversații, colaborări, versiuni imperfecte și le lasă să întâlnească realitatea.
Altfel spus, maximizarea oportunităților e despre a înțelege că un pas vizibil înainte, chiar mic, poate atrage alți pași, alți oameni, alte uși. Iar oportunitatea vine când ai creat destule puncte de contact cu viitorul pe care îl vrei.
Așa că arată o versiune care nu e perfectă, dar e adevărată. Fă loc pentru șansă. În cele din urmă, nu prudența extremă te duce departe, ci curajul bine așezat.