📋 Ce s-a mai schimbat
Eșalonările la plată au reguli mai stricte in 2026 🧯
Dacă în toamnă îți spuneam despre valul 2 de măsuri fiscale și toate schimbările pe care Guvernul vrea să le aplice începând cu 1 ianuarie 2026, acum ANAF a venit cu clarificări referitoare la eșalonări și modul în care se vor aplica.
Ce trebuie să știi despre eșalonarea simplificată ✅
Este varianta mai rapidă și implică birocrație redusă față de eșalonarea clasică. În cazul eșalonării simplificate, ANAF îți aprobă plata în tranșe fără garanții, dar trebuie să respecți niște reguli:
- Se acordă pe o perioadă de maximum 12 luni
- Vechimea datoriilor trebuie să fie de maximum 12 luni anterioare datei depunerii cererii
- Regulă nouă pentru 2026: ca persoană juridică, trebuie să fii înființat(ă) de minimum 12 luni înainte să depui cererea
Cine o poate accesa:
- Persoane fizice: datorii totale între 500 – 100.000 lei.
- Asocieri fără personalitate juridică: între 2.000 – 100.000 lei.
- Persoane juridice: între 5.000 – 400.000 lei.
Ce trebuie să știi despre eșalonarea clasică ✅
Este varianta mai „serioasă” și se aplică, de regulă, când ești peste plafoanele de la eșalonarea simplificată, ai o situație mai complexă sau ai nevoie de un termen mai lung.
Eșalonarea clasică poate fi acordată pe o perioadă de maximum 5 ani și nu are un plafon maxim de sumă (deci poate acoperi și datorii mari), dar vine cu garanții reale și/sau contract de fideiusiune.
Noua procedură pentru impunerea din oficiu la CAS/CASS 🧍♂️
Pe 14 ianuarie a apărut în Monitorul Oficial procedura prin care ANAF poate stabili din oficiu CAS și/sau CASS pentru anul 2024, atunci când persoanele fizice aveau obligația de declarare (Declarația Unică), dar nu și-au îndeplinit-o.
📝 Cum arată procedura:
- ANAF te notifică și îți dă 15 zile ca să depui declarația și să te conformezi.
- Dacă tot nu o depui, poate emite decizie de impunere din oficiu (după notificare + audiere/dreptul de a fi ascultat).
- Dacă depui declarația în 60 de zile de la comunicarea deciziei, decizia „din oficiu” se anulează.
📌 Important: Dacă primești notificare în SPV/poștă, depune Declarația Unică rapid sau, dacă e cazul, documente justificative. Altfel, riști impunerea din oficiu.
⏰ StartCo explică
Când îți poate declara ANAF-ul firma inactivă? ⛔
Ai auzit, probabil, în ultima perioadă mai multe știri de genul: „ANAF a declarat mai multe firme inactive.” Ce înseamnă, de fapt, să declari o firmă inactivă și când poate face ANAF acest lucru?
ANAF îți poate declara firma inactivă dacă:
- nu depui nicio declarație fiscală obligatorie timp de un semestru calendaristic;
- ANAF nu te poate găsi/identifica la sediul fiscal (datele declarate nu permit identificarea);
- firma nu funcționează la domiciliul fiscal declarat;
- ai întreruperea temporară a activității înscrisă la ONRC;
- ți-a expirat durata de funcționare (din actele firmei);
- nu mai ai organe statutare (ex.: a expirat mandatul administratorului și nu a fost prelungit);
- a expirat dreptul de folosință pentru sediul social.
Plus, de la 1 ianuarie 2026, prin Legea nr. 239/2025, au fost introduse două noi situații în care ANAF poate declara firmele din România inactive:
- atunci când firma nu are cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a Trezoreriei Statului.
- atunci când nu a depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora.
📌 Ce trebuie să știi despre inactivitate:
- Cât poți fi în inactivitate: maximum 1 an, timp în care trebuie să rezolvi motivul pentru care ai fost declarat inactiv. Dacă nu rezolvi în decurs de 1 an, ANAF va solicita dizolvarea firmei.
- Ce înseamnă declararea inactivității: o firmă inactivă fiscal poate desfășura în continuare activitate (plătește taxe, impozite, inclusiv TVA, chiar dacă i se anulează codul de TVA). În schimb, cei care primesc facturi de la o firmă inactivă nu pot să-și deducă TVA-ul și cheltuielile. Asta poate duce la probleme în activitatea lor, iar cel mai probabil vor refuza să mai colaboreze cu astfel de firme.
- Colaborarea cu alte firme: din punct de vedere contractual, poți colabora cu o firmă care este declarată inactivă fiscal, dar din punct de vedere fiscal nu este o idee bună:
- dacă tu cumperi de la o firmă inactivă, nu ai drept de deducere nici pe cheltuială, nici pe TVA
- dacă tu vinzi către o firmă inactivă: clientul tău poate avea probleme de deductibilitate și, practic, îi vinzi cu TVA/cheltuială nedeductibilă
- Suspendarea activității la ONRC și inactivarea fiscală la ANAF sunt două lucruri diferite: faptul că ți-ai suspendat firma la ONRC (până la maximum 3 ani) nu înseamnă automat că „ai scăpat” de tot ce ține de ANAF. În funcție de situație, anumite declarații trebuie depuse în continuare. Află mai multe despre asta în acest articol.
⚠️ Atenție: dacă firma e declarată inactivă, dar totuși continui să lucrezi (vinzi/cumperi), obligațiile de plată nu dispar (impozitele și taxele tot pot fi datorate). În schimb, tu nu îți mai poți deduce cheltuielile și TVA-ul din achiziții.
Un ultim lucru important: starea de inactivitate apare și în cazierul fiscal – nu tocmai badge-ul pe care îl vrei pentru afacerea ta.
💡 Sfatul Săptămânii
De ce afacerea ta nu crește (și cum poți rezolva asta) 📈
Ce faci atunci când afacerea stagnează? Probabil, la fel ca mulți alții, atunci când lucrurile nu merg tocmai bine, alegi să adaugi mereu ceva nou sau ceva în plus: un canal de marketing în plus, lansezi încă un experiment, cumperi un tool nou sau mai angajezi pe cineva. Deși pare o abordare productivă, genul acesta de schimbări grăbite de multe ori pot înrăutăți situația.
Și asta pentru că, în afaceri, creșterea este un sistem: contează nu doar forța fiecărei componente în mod individual, ci și cât de bine se potrivesc toate piesele între ele. Dacă o verigă din mecanism nu e aliniată, performanța generală va avea de suferit.
De ce e dificil să identifici cauza reală?
De cele mai multe ori, simptomul și cauza problemei sunt foarte departe una de alta. De exemplu, dacă îți crește costul de achiziție al clienților (CAC), instinctul este să dai vina pe reclame; dacă scade rata de conversie, presupui că pagina de landing e de vină; dacă pipeline-ul de vânzări încetinește, crezi că problema ține de canalul de vânzare.
Aceste concluzii par (și sunt) logice, dar apar prea târziu. Și asta pentru că, până când problema devine vizibilă în date, cauza reală este deja în sistem de ceva timp, undeva în modul în care diferitele părți ale business-ului au fost concepute să lucreze împreună. De aceea, poți să muncești extrem de mult și totuși să simți că nu crești.
Trei probleme frecvente în sistemul de creștere ⚙️
🔹 Nealiniere între Produs și Piață: asta înseamnă că produsul nu se potrivește unei nevoi suficient de reale și urgente din piață. Cum îți dai seama de asta? Mulți utilizatori se înscriu, dar nu revin; feedback-ul este pozitiv, însă vag; retenția nu ajunge niciodată la un platou stabil.
Altfel spus, produsul funcționează dar nu rezolvă o „durere” destul de acută încât să determine schimbarea comportamentului clienților. Un exemplu simplu este un tool SaaS de colaborare online. Ideea e ok, însă piața are deja alternative (Slack, Notion etc.), deci problema nu e suficient de presantă pentru a justifica adoptarea unei noi soluții.
🔹 Lipsa compatibilității Model – Piață: modul în care monetizezi produsul (prețul, pachetele, tipul de abonament) nu se aliniază cu felul în care clienții obișnuiesc să cumpere (modelul de preț nu e potrivit). Cel mai des vezi asta când potențialii clienți trag de timp chiar înainte de achiziție, apar mereu cereri de discount sau de planuri mai ieftine și solicitări de perioade de probă înainte de achiziție.
Spre exemplu, un software cu abonament de 20 $/lună/utilizator pe care vrei să-l vinzi corporațiilor: prețul pare mic, însă departamentul de achiziții nu vrea să gestioneze un abonament mic per utilizator, ci un contract anual mai mare sau un pachet la nivel de firmă. Problema nu e sensibilitatea la cost, ci neconcordanța dintre modelul tău de vânzare și modul în care clientul vrea (sau poate) să cumpere.
🔹 Nealiniere între Produs și Canal: fiecare canal de marketing vine cu propriile niveluri de atenție, intenție și răbdare ale publicului. Dacă produsul tău cere mai multă atenție sau implicare decât oferă canalul respectiv, vei avea impresia că acel canal „nu funcționează”, chiar dacă îți aduce publicul potrivit (dar nemotivat să cumpere).
Poți să îți dai seama de asta atunci când ai destul trafic dar foarte puține conversii, mulți abandonează procesul de conversie încă de la început sau atunci când un canal funcționează la scară mică, dar nu mai funcționează când încerci să-l scalezi. Spre exemplu, un produs B2B de analiză complex, promovat prin reclame pe Facebook: ads-urile atrag clicuri din curiozitate, dar procesul complicat de configurare (conectarea datelor, setarea dashboard-urilor, așteptarea rezultatelor) îi face pe vizitatori să abandoneze (intenție și răbdare reduse, pe când produsul cere timp și focus).
Odată ce repari alinierea, chiar și un canal la care ai renunțat poate începe brusc să funcționeze, iar adoptarea unei mentalități în jurul sistemului (și nu a creșterii în sine) îți poate transforma strategia de creștere.
Data viitoare când simți că afacerea ta stagnează, nu te grăbi să încerci la nimereală încă un hack sau alt canal de promovare. Mai bine vezi unde se rupe legătura, ce e nealiniat, ce nu funcționează în sistemul tău de creștere. S-ar putea ca deja să ai toate piesele potrivite pe tablă; trebuie doar să le rearanjezi corect.
📚 Pe lista noastră
📘 Carte: The 12 Week Year: Get More Done in 12 Weeks Than Others Do in 12 Months
Ideea cărții e simplă și brutal de eficientă: în loc să gândești „anual”, mai bine lucrezi în cicluri de 12 săptămâni, cu obiective clare, plan săptămânal și ritm de execuție (care să și supraviețuiască zilelor aglomerate). Perfectă pentru începutul de an, fiindcă te scoate din planuri frumoase și te bagă în obiceiuri măsurabile.
🎧 Podcast: How I Built This – HIBT Advice Line: „Tapping AI as a Resource for Your Business”
Numai bun pentru toți cei care își promit că în 2026 vor folosi AI… dar nu știu exact cum. Guy Raz, împreună cu fondatori cu experiență, răspund la întrebări reale de la antreprenori despre creștere și decizii practice: cum te faci remarcat într-un social media aglomerat, cum te gândești la AI ca resursă (nu ca buzzword) și cum scalezi. Genul de episod care îți face ordine în priorități și îți dă 2–3 idei aplicabile imediat.
🖊️ Articol: a16z – „Big Ideas 2026: Part 2″
E genul de articol care îți dă „harta” pentru unde se duc oportunitățile în 2026: AI + industrie, infrastructură fizică, senzori/observability în lumea reală, energie, manufacturing etc. Chiar dacă nu construiești un business în zonele astea, merită citit ca să-ți calibrezi strategia: unde se mută bugetele, talentul și atenția (adică exact lucrurile care îți influențează piața).
📰 Newsletter: Lenny’s Newsletter – „Best of Lenny’s Newsletter 2026″
O ediție „one-stop shop” pentru început de an: cele mai bune materiale din ultimul an + obiectivele lui pentru 2026. Practic, îți alegi 3–5 articole din listă și ai un mini-MBA de product, growth și AI adoption fără să-ți răpești luna ianuarie.
💭 Un gând de final
„Am învățat să-mi asum mereu lucruri pe care nu le-am mai făcut niciodată. Creșterea și confortul nu coexistă.” – Arianna Huffington
La nivel teoretic, cu toții știm asta. Dar în practică, de fiecare dată găsești o mie de motive să rămâi acolo unde e „cald și bine”. De ce? Pentru că e un loc cunoscut, liniștitor. Dar are și un preț: te ține pe loc.
De cealaltă parte, creșterea miroase a necunoscut. Îți pune întrebări, îți zgârie orgoliul, te pune din nou în postura de începător. Iar asta nu e tot timpul plăcut.
Paradoxul e simplu: progresul nu se simte ca un salt, ci ca o succesiune de momente în care alegi disconfortul potrivit. Intri în încăperea în care te simți puțin stingher. Spui „nu știu încă, dar aflu”. Îți alegi intenționat un drum pe care n-ai mai mers.
După un timp, locul incomod devine noul tău normal. Asta înseamnă creștere: o relație sănătoasă cu disconfortul în locul confortului permanent. Și nu e despre eroism, ci despre curajul de a începe iar și iar.
Dacă vrei un an diferit, alege o ușă pe care n-ai mai deschis-o. Nu pentru că e ușor, ci pentru că acolo s-ar putea să găsești următoarea ta versiune.