📋 Ce s-a mai schimbat
Ultimul termen prelungit pentru impozitul pe trimestrul 4 ⏳
Anul 2026 este ultimul în care impozitul pe venit aferent trimestrului 4 din 2025, respectiv impozitul anual pe profit se pot achita la termenul prelungit de 25 iunie 2026. În mod normal:
- microîntreprinderile ar fi plătit până pe 25 ianuarie
- plătitorii de impozit pe profit până pe 25 martie
Iar asta pentru că 2025 este ultimul an în care se aplică facilitățile pentru recapitalizarea firmelor, prevăzute de OUG 153/2020. Așa că bucură-te de această ultimă rundă de cash flow relaxat la început de an și pregătește-te ca, din 2027, să revii la termenele standard.
Reminder important: codurile CAEN trebuie actualizate la Rev. 3 🔄
Codurile CAEN trebuie actualizate la CAEN Rev. 3 cel târziu până pe 25 septembrie 2026. Atunci se împlinesc 18 luni de la publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern care a aprobat termenul pentru adoptarea noilor coduri.
Până atunci sunt acceptate și codurile vechi (Rev. 2), și cele noi (Rev. 3), atât în relația cu autoritățile, cât și cu alți parteneri (firme sau persoane fizice). Dar dacă până la 25 septembrie 2026 ai de făcut orice altă modificare la Registrul Comerțului (administrator, sediu, obiect de activitate etc.), actualizarea codurilor CAEN devine obligatorie atunci – nu mai poți amâna până la termenul limită.
✍️ Am scris tot ce trebuie să știi despre actualizarea codurilor CAEN într-un articol complet pe blogul StartCo.
Ai 30 de zile să declari punctele de lucru la ANAF
Dacă la 1 ianuarie aveai un punct de lucru unde lucra cel puțin un angajat, trebuie să îl înregistrezi la ANAF cel târziu până pe 31 ianuarie.
E o schimbare care vine din legea intrată în vigoare la începutul anului: acum, orice punct de lucru cu minim 1 angajat trebuie declarat la ANAF în maximum 30 de zile. Înainte, doar cele cu minim 5 salariați trebuiau înregistrate.
Scopul modificării este logic: taxele și impozitele pe salarii trebuie să meargă către localitatea unde lucrează efectiv angajatul, nu doar unde e sediul social. Partea mai puțin logică e că regula se aplică și dacă sediul social și punctul de lucru sunt în aceeași localitate, caz în care înregistrarea este, practic, redundantă. Banii ajungeau oricum la același buget local. Dar legea nu face excepții.
📌 Concluzia: verifică dacă ai puncte de lucru cu minim 1 salariat (inclusiv cu tine, dacă ai contract de muncă) și declară-le la ANAF până pe 31 ianuarie. E un detaliu mic, dar ignorarea lui îți poate aduce amenzi inutile.
⏰ StartCo explică
Trebuie să planifici concediile angajaților la începutul anului?
Dacă ai angajați, ianuarie e momentul perfect să scapi de o chestiune foarte importantă de pe cap, din timp: programarea concediilor pentru anul care tocmai a început.
Teoretic, conform Codului Muncii, concediile trebuie programate până la sfârșitul anului în curs pentru anul următor – adică în decembrie 2025 ar fi trebuit să ai deja totul pus la punct pentru 2026. În practică însă, cam nimeni nu face asta la timp, cu atât mai puțin în firmele mici.
Dar asta nu înseamnă că trebuie să ignori complet chestiunea.
De ce să planifici concediile de la început de an 📅
Nu doar pentru că așa zice legea, ci pentru că ține de buna organizare a lucrurilor: când știi din timp cine pleacă și când, poți să îți planifici proiectele, perioadele aglomerate și să eviți să rămâi descoperit exact atunci când ai cea mai mare nevoie de oameni.
În plus, și angajații apreciază predictibilitatea. Dacă știu din ianuarie că își iau concediu în iulie, își pot planifica vacanța, pot să rezerve bilete din timp la prețuri mai avantajoase și nu există riscul ca toată lumea să vrea concediu în același timp.
Iată ce trebuie să știi despre cum se face planificarea concediilor:
✅ Programarea se face prin consultare
Discută cu angajații, vezi când și-ar dori ei să aibă condediu și găsiți împreună o variantă care să funcționeze pentru toată lumea. Ideal, faci o programare orientativă la început de an (ianuarie-februarie) și apoi ajustezi pe parcurs, dacă e nevoie.
✅ Angajatul trebuie să aibă minim 10 zile libere consecutive
Fiecare angajat trebuie să primească cel puțin 10 zile lucrătoare de concediu neîntrerupt. Nu poți să îi dai doar câte 2-3 zile pe ici, pe colo – legea recunoaște că oamenii au nevoie de o pauză reală pentru a se odihni.
✅ Concediul neefectuat se pierde după 18 luni
Dacă un angajat are zile de concediu rămase din 2025, are timp 18 luni să și le ia (adică până pe 30 iunie 2027).
✅ Compensarea în bani se poate face doar la încetarea contractului
Poți să plătești concediul neefectuat în bani doar când angajatul pleacă din firmă. În rest, concediul se acordă în timp liber. E un drept la odihnă, nu un bonus financiar.
✅ Dacă vrei să impui concediul în anumite perioade, ai nevoie de acordul echipei
Dacă vrei să setezi anumite perioade în care toată lumea să fie în concediu (de exemplu, de Crăciun, de Paște sau în vară când clientela e redusă), trebuie să discuți din timp cu angajații și să obții acordul lor.
Nu poți să impui cu forța „toată lumea ia concediu între 23 decembrie – 2 ianuarie”. Dacă echipa e de acord, poți să incluzi această regulă în regulamentul intern al firmei. Despre cum se face corect programarea colectivă a concediilor de sărbători îți povestisem detaliat în ediția 41.
Sfatul nostru 💡
Fă o programare orientativă la început de an, chiar dacă e doar un draft. Pune totul pe hârtie (sau, și mai bine, într-un Excel), consultă-te cu angajații și păstrează un pic de flexibilitate pentru ajustări pe parcurs.
Lucrurile se pot schimba, și e ok. Important e să ai un plan de la care să pornești, nu să improvizezi în fiecare lună când cineva zice „vreau concediu peste 2 săptămâni”.
💡 Sfatul Săptămânii
Cele mai ignorate oportunități de business din 2025 (și cum revin în 2026)
În 2025, toată lumea a alergat după AI, cripto și platforme fancy. Investitorii finanțau entuziasmați al 37-lea startup AI într-o singură săptămână, iar antreprenorii visau să creeze următorul unicorn tech. Dar realitatea „din teren” a confirmat ce îți spuneam și în ediția 35: hype-ul nu plătește facturile, cashflow-ul da.
Antreprenorii români au descoperit tot mai des că afacerile „plictisitoare” dar cu cerere constantă aduc profituri mai sigure, se bucură de clienți fideli și rezistă mai bine în criză. Iar trendul segmentelor neglijate câștigă tot mai mult teren, atât la nivel internațional, cât și la nivel local.
Într-o perioadă de incertitudine, siguranța unui business stabil contează mai mult decât glam-ul unei afaceri la modă. Iar în 2026, multe dintre oportunitățile ignorate anul trecut vor continua să aducă profit și să câștige pe termen lung.
Care sunt eroii tăcuți ai lui 2025?
1. Servicii de curățenie profesională 🧼
Acesta e unul dintre business-urile cu mai puțin „glam”, dar cu o stabilitate ridicată în 2025 (și, probabil, și în 2026), mai ales în cazul serviciilor de curățenie pentru birouri și spații comerciale. Indiferent de context, firmele trebuie să arate profesionist și să respecte normele sanitare.
Foarte multe companii plătesc regulat pentru curățenie și formează o bază sănătoasă de clienți fideli. Astfel de servicii „banale” se bucură de cerere constantă, asigurând stabilitatea veniturilor.
2. Spălătorii auto self-service 🚗
Știi cum unele afaceri sunt dependente de peisajul fiscal? Ei bine, mașinile se murdăresc indiferent de economie, iar un model eficient de business este spălătoria auto self-service. E deschisă 24/7 și nu are angajați permanenți.
Deși investiția inițială nu e una tocmai mică, un singur post de spălare poate genera zilnic profit de ordinul sutelor de lei (de obicei, cele mai mici spălătorii au 2–4 posturi de spălare).
După acoperirea costurilor operaționale, profitul net lunar poate ajunge la 20.000–40.000 lei. Rezultatul este un cash-flow predictibil și stabil.
3. Restaurante/bistro-uri cu „meniul zilei” 🍽️
În 2025, după noile taxe și impozite, românii au devenit mai prudenți: ies mai rar la restaurant și cheltuiesc mai puțin. Dar de aici apar și oportunități: bistro-urile cu prețuri accesibile sunt o afacere solidă, cu concurență redusă.
Costurile mai mici și prețurile atractive asigură un flux constant de clienți, menținând afacerea profitabilă. Iar prânzul este perioada ideală pentru a introduce meniuri complete, mai ales pentru cei care lucrează la birourile din apropiere.
4. Servicii back-office și automatizări ⚙️
IMM-urile caută să externalizeze operațiuni administrative monotone: arhivare documente, facturi, gestiunea flotei auto sau procese de recrutare. Dacă ai abilitățile necesare, poți oferi pachete lunare (abonamente) pentru aceste tipuri de servicii mai ales acum, când modelul de tip „subscription” s-a popularizat masiv.
Multe firme sunt dispuse să plătească lunar pentru eficiență și transparență, iar serviciile de back-office și soluțiile digitale sunt exemple de business-uri cu cerere continuă. Astfel, după implementarea inițială, costurile fixe sunt reduse, iar veniturile lunare devin previzibile. Practic, abonamentele asigură bani în fiecare lună.
5. Abonamente la consumabile esențiale 📦
Există o cerere în creștere pentru abonamente la produse de uz casnic și de igienă. Iar aici nu vorbim doar de Freshful, Sezamo sau alte platforme mari, ci de business-uri targetate.
Mai toate cafenelele (inclusiv cele de cartier) oferă abonamente lunare, la fel și o mare parte dintre producătorii boutique de cosmetice, dar și foarte mulți comercianți de produse bio (detergenți naturali, alimente bio etc.). Probabil cel mai cunoscut exemplu de care sigur ai auzit este La Fântâna.
Un model câștigător este să oferi cutii lunare cu detergenți, hârtie igienică, dezinfectanți sau cafea de specialitate. Clienții plătesc o sumă fixă și economisesc comparativ cu cumpărăturile separate. Acest sistem asigură venituri recurente și fidelizează clienții, crescând stabilitatea afacerii.
În 2026, economia rămâne (încă) precară și consumul, discret. Liderii din HoReCa preconizează un an marcat de prudență, dar în acest peisaj avantajul va fi al celor rezilienți: antreprenorii care au investit deja în business-uri esențiale și recurente.
Dacă vrei să construiești ceva pe termen lung (sigur, stabil, dar fără profituri gigant peste noapte), strategia rămâne valabilă și pentru 2026: investește acolo unde alții nu se înghesuie, pentru că acolo poți găsi oportunități neexploatate.
💭 Un gând de final
„Cea mai bună modalitate de a observa ce fac potențialii competitori este să le devii client. Cumpără cât de mult poți din ceea ce oferă ei.” – Josh Kaufman
De la distanță, competiția arată ca un grafic și o presupunere. Iar pentru cei mai mulți antreprenori, așa și este; nu pentru că nu le pasă sau nu îi interesează, ci pentru că orgoliul îi împiedică să vadă mai mult.
Dar când devii client, graficul devine o experiență. Dintr-odată vezi ce nu intră în prezentări: cum te întâmpină, cât durează până primești ce ai comandat, cât de clar e mesajul, unde scârțâie lucrurile și, poate, unde merg mai bine decât la tine. Nu mai analizezi doar promisiuni, ci trăiești consecințe.
E și un exercițiu de smerenie: îți dai seama de ce îi aleg oamenii „pe ceilalți”, fără să fie neapărat mai ieftini. Poate e felul în care îți vorbesc, poate e simplitatea sau poate e post-vânzarea. Ca să înțelegi asta, trebuie să stai pe scaunul clientului, nu pe cel al competitorului.
Scopul pentru care faci asta nu e ca să copiezi, ci ca să înțelegi. Să-ți ridici standardul, să vezi unde te poți diferenția onest, unde să renunți și unde să dublezi miza.
Așa că înainte să „contracarezi” un competitor, plătește mai întâi biletul de intrare. Devino client. E cel mai direct mod de a înțelege ce contează, ce nu și cum îți poți adapta business-ul pentru clienții tăi.