Statul confirmă „lovitura de grație” fiscală din 2026

📋 Ce s-a mai schimbat

Pachetul 2 de măsuri fiscale a fost adoptat ieri de Parlament

Proiectul care conține al doilea set de măsuri fiscale a fost adoptat ieri de Parlament. Urmează promulgarea prin decret prezidențial în zilele următoare, apoi publicarea în Monitorul Oficial.

Vestea bună: măsurile fiscale nu au fost modificate față de varianta inițială, deci tot ce ți-am prezentat în edițiile anterioare rămâne valabil.

🔙 Recapitulare: ce conține pachetul 2 de măsuri fiscale

1) Capital social – reguli noi, în funcție de cifra de afaceri

• Firme noi: capital minim 500 lei 
• Firme cu cifra de afaceri sub 400.000 lei: capital minim 500 lei
• Firme cu cifra de afaceri peste 400.000 lei: capital minim 5.000 lei

📌 Dacă ai deja o firmă și n-ai depășit 400.000 lei cifră de afaceri, poți să dormi liniștit – nu trebuie să majorezi capitalul. Când treci de prag, ai timp până la finalul anului următor să te conformezi.

2) Obligații noi pentru toate firmele

• Cont bancar obligatoriu în 60 de zile de la înființare
• Risc de inactivitate dacă nu ai cont bancar sau dacă întârzii cu depunerea bilanțului mai mult de 5 luni
• Inactivitate limitată la max. 1 an, după care ANAF poate solicita dizolvarea

3) Eșalonările se înăspresc

• Firmele cu vechime sub 12 luni nu mai pot cere eșalonare
• Plafoane noi: 100.000 lei pentru persoane fizice și 400.000 lei pentru firme
• Procedura devine mai restrictivă, dar cel puțin e mai clară

4) POS-ul devine obligatoriu pentru toți comercianții din 2026, indiferent de cât vinzi.

5) CASS mai mare pentru PFA-uri – din 2026 plafonul crește de la 60 la 72 de salarii minime.

6) Reguli noi pentru dividende și împrumuturi către acționari

• Nu mai poți da împrumuturi acționarilor înainte să regularizezi dividendele interimare
• Nu poți distribui dividende dacă activul net e sub jumătate din capitalul social
• Pierderile din anii trecuți trebuie acoperite înainte de orice distribuire
• Riști amenzi între 10.000 și 200.000 lei dacă nu respecți regulile

🔎 Ce urmează

Urmărim publicarea în Monitorul Oficial și revenim cu un nou update imediat ce legea este promulgată și apare forma publicată oficial.

UPDATE: Tichetele de masă cresc la maxim 45 lei – dar nu cum ne așteptam

Îți aduci aminte că acum două ediții ți-am spus că din 2026 valoarea maximă a tichetelor de masă ar urma să crească la 50 lei? Ei bine, planurile s-au schimbat puțin pe parcurs.

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care majorează valoarea maximă la 45 lei (în loc de 50 lei, cum se anunțase inițial). Această prevedere a fost introdusă la deputați – nu figura în forma adoptată de Senat.

📅 Când se aplică noua valoare

• Începând cu drepturile aferente lunii noiembrie 2025
• Va rămâne valabilă în semestrul I din 2026
• Și în lunile iulie, august și septembrie 2026

Acum, proiectul trebuie promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial ca să intre efectiv în vigoare.

🔔 Reminder important: Nu crește valoarea tichetului de masă, ci valoarea maximală. Adică:

• Nu ești obligat să oferi 45 lei/zi angajaților
• Doar poți să oferi până la 45 lei, dacă vrei
• Dacă oferi acum 30 lei, poți rămâne la 30 lei – sau poți crește, în funcție de bugetul firmei

Pe scurt: E o veste bună pentru cei care vor să ofere tichete mai mari, dar nu schimbă nimic pentru cei care preferă să rămână la valorile actuale. Decizia rămâne la tine, în funcție de strategia ta de beneficii și de buget.

ANAF intră în era AI și își pregătește propriul chatbot: ANA 

ANAF lucrează la un chatbot pe nume ANA – un asistent virtual care va putea să te ajute cu răspunsuri la întrebări uzuale despre taxe și impozite fără să trebuiască să mai stai în telefon sau să faci un drum până la ghișeu.

Proiectul e încă în testare, dar direcția e promițătoare: răspunsuri mai rapide la întrebările simple și o interacțiune mai ușoară pentru toată lumea. ANA va fi conectată la contact center-ul existent, astfel încât, atunci când nu are răspunsul potrivit, conversația va ajunge direct la un operator uman.

Dacă proiectul e implementat corect, poate fi un mare pas înainte pentru ca ANAF să comunice mai ușor cu oamenii. Mai ales că se lucrează și la un sistem de interacțiuni video pentru situațiile în care, în mod normal, ar trebui să te prezinți fizic la ghișeu.

💡 Sfatul Săptămânii

Cum să crești prețurile fără să pierzi niciun client

Clienții urăsc scumpirile. Dar orice afacere în creștere ajunge, mai devreme sau mai târziu, la punctul în care trebuie să își mărească prețurile – costurile cresc, produsul sau serviciul devine mai valoros, iar marjele trebuie menținute.

De multe ori, antreprenorii evită să umble la prețuri tocmai din teama că ar putea să îi nemulțumească sau chiar să îi îndepărteze pe clienți. Și atunci, care-i soluția?

⭐️ În loc să crești prețurile, lansează un model premium nou

Există un hack de business ingenios care îți permite să crești tarifele fără să stârnești resentimente: în loc să mărești prețul produsului sau serviciului actual, creează un nou nivel de produs/serviciu (premium) la un preț mai mare.

Adaugă câteva beneficii sau funcționalități suplimentare în acest nou plan premium (ca să justifici prețul mai ridicat), iar apoi oferă-le clienților existenți un incentive suficient de puternic ca să-i motivezi să facă schimbarea – de exemplu, un discount de 20–30%.

Ideea e să nu le iei nimic din ce au în prezent – dacă nu vor să facă upgrade-ul, clienții vechi pot rămâne la același cost ca înainte, iar loialitatea le este răsplătită. De cealaltă parte, clienții noi vor vedea de acum înainte doar planul premium (mai scump) ca ofertă standard – deci nu au cu ce să îl compare.

O parte dintre clienții vechi vor decide oricum să facă upgrade pentru a beneficia de extra-facilități, ceea ce îți crește veniturile fără nicio constrângere din partea ta.

Această abordare este practic o „majorare de preț invizibilă”, pentru că nimeni nu percepe că ai scumpit ceva în mod direct. Funcționează pentru că, psihologic, oamenii sunt mult mai împăcați cu ideea de a rata ceva nou decât cu ideea de a pierde ceva ce au deja.

💎 Exemplul Astalty: creștere de preț de 40% fără clienți pierduți

Un exemplu real al acestui hack provine de la Astalty, un startup australian (SaaS) care avea sute de utilizatori pe un plan numit „Pro” (la un preț accesibil) și își dorea să majoreze tarifele cu aproximativ 40% pentru a-și crește profitabilitatea.

În loc să anunțe pur și simplu o scumpire generală, echipa a pus în aplicare strategia noului plan premium astfel:

1. Au lansat un plan premium nou la aproximativ 40% peste prețul vechiului plan Pro.
2. Au oferit clienților de pe planul vechi un discount exclusiv (~30%) dacă trec la noul plan premium.
3. Au eliminat planul „Pro” de pe site pentru noii utilizatori (clienții existenți au putut rămâne pe el în continuare, iar noii clienți nici măcar nu au știut de existența lui).
4. Au permis clienților existenți să își păstreze abonamentul și prețul original pe viață, fără termen limită.

Ce s-a întâmplat? Aproximativ 30% dintre clienții existenți au profitat imediat de oferta de upgrade la premium, în timp ce restul de 70% au rămas pe planul lor inițial, fără ca vreun client să renunțe la serviciu (zero pierderi de clienți).

Dintre clienții noi, peste 95% au ales direct planul premium, pentru că nu au avut o altă opțiune mai ieftină. La fel s-a întâmplat și în cazul Netflix (sau HBO), care inițial a avut trei planuri: Basic, Standard și Premium. Au crescut prețurile la toate trei, au introdus un nou plan (Basic with Ads), iar majoritatea l-au ales pentru că este opțiunea cea mai ieftină – chiar dacă prețul noului plan este mai mare decât al vechiului Basic.

Rezultatul: Astalty și-a crescut veniturile considerabil, fără reclamații din partea clienților și fără vreo scădere a ratei de conversie. Practic, toată lumea a avut de câștigat.

🔧 Cum poți să aplici aceeași strategie în afacerea ta

Această tactică ingenioasă poate fi folosită de orice business care oferă abonamente, servicii cu pachete sau produse cu niveluri diferite de preț:

🔹 Definește oferta premium: Identifică ce beneficii suplimentare poți oferi într-un nivel superior al produsului/serviciului tău. Poate fi vorba de funcționalități avansate, suport prioritar, livrare mai rapidă, conținut exclusiv sau orice aduce valoare.

🔹 Stabilește un preț mai mare: Deoarece această strategie implică mai mult efort din partea ta dar și riscuri, pentru noul plan alege un tarif cu 20%–40% mai ridicat decât cel al ofertei standard. Asigură-te că diferența de preț reflectă valoarea adăugată oferită în plus.

🔹 Recompensează-ți clienții existenți: Comunică-le transparent clienților actuali că nu le vei modifica abonamentul curent și că le apreciezi loialitatea. Oferă-le totodată șansa să acceseze noul plan premium în condiții avantajoase (de exemplu, oferă-le un discount temporar sau o perioadă de probă gratuită).

🔹 Actualizează oferta pentru clienți noi: După lansarea planului premium, modifică pagina de pricing și materialele de vânzare astfel încât numai noul plan (și eventual celelalte planuri actuale) să fie vizibile noilor clienți. Vechiul plan va continua să existe doar pentru baza ta de clienți vechi. Clienții noi vor vedea doar opțiunile curente, la prețurile actualizate, fără „etalonul” mai ieftin.

În concluzie, să crești prețurile nu înseamnă că, inevitabil, vei pierde și o parte din clienți. Dacă aplici aceeași strategie ca Astalty, poți să creezi și tu un win-win de ambele părți: crești încasările și livrezi clienților mai multă valoare decât înainte.

🎯 Și nu uita: cea mai bună scumpire este cea pe care nimeni nu o percepe.

🧠 Întreabă un Expert

💬 Întrebarea săptămânii: „Trebuie înrolat un PFA ca plătitor TVA, după depășirea pragului, dacă nu a emis nicio factură care ar fi fost eligibilă la plata TVA (de ex. doar facturi în afara UE)?”

Răspuns: Nu. Plafonul nu depinde doar de cât facturezi, ci și cui facturezi și unde se consideră că are loc serviciul.

Dacă un PFA lucrează doar cu firme din afara României (UE sau non-UE), este foarte posibil ca facturile să nu intre în plafonul de 395.000 lei. Motivul: locul prestării serviciului se consideră a fi în afara României, deci aceste facturi nu se includ în plafon.

De la 1 septembrie 2025, plafonul pentru scutirea de TVA este 395.000 lei, iar pe lângă asta s-a schimbat și modul în care se calculează plafonul.

📌 Ce trebuie să reții

În plafon intră doar facturile pentru operațiuni cu locul prestării în România.

Partea asta cu „locul prestării” ține de reguli fiscale destul de tehnice (depinde dacă vinzi bunuri sau servicii, dacă lucrezi cu persoane fizice sau juridice, etc.).

Hai să o simplificăm:

✔️ Ce intră în plafon

1. Servicii și livrări cu locul prestării în România

Exemplu: orice factură emisă către firme din România.

2. Servicii către persoane fizice (B2C), din România sau din afara României

Exemplu: dacă prestezi servicii de design pentru un client persoană fizică din Italia, atunci se consideră că locul prestării serviciului este România, pentru că tu ai sediul aici. Factura intră în plafon. 

❌ Ce NU intră în plafon

De regulă, facturile B2B către firme din străinătate, pentru servicii precum IT, design, consultanță, marketing, nu intră în plafon.

Asta înseamnă că poți factura oricât către companii din străinătate, fără să trebuiască să devii plătitor de TVA, chiar dacă depășești 395.000 lei pe an.

⚠️ Excepții (unde regulile diferă)

Pentru imobile, transport, evenimente culturale/artistice, restaurante, hoteluri, regulile sunt speciale și locul prestării nu e mereu cel intuitiv.

Concluzie 

• Dacă emiți doar facturi de servicii către firme din străinătate, nu trebuie să te înregistrezi ca plătitor de TVA, indiferent cât facturezi.
• Dacă emiți și facturi care intră în plafon, trebuie verificat când suma facturilor care intră în plafon depășește 395.000 lei.

📌 Dacă nu ești sigur unde se încadrează facturile tale, cel mai bine este să discuți cu contabilul tău.

Ai și tu o nelămurire sau o întrebare? Completează formularul de mai jos. Cine știe, s-ar putea ca răspunsul la întrebarea ta să fie folositor și altor antreprenori din comunitatea StartCo.

💭 Un gând de final

„Cel mai mare pericol în vremuri incerte nu este incertitudinea. Este să acționezi azi pe baza logicii de ieri.” – Peter Drucker

Altfel spus, cel mai mare pericol în perioade tulburi nu e „vântul”, ci să navighezi după hărți vechi. Logica de ieri e periculoasă, pentru că schimbă modul în care te raportezi la business: lucrezi cu date „expirate” pe o strategie actuală.

Drept exemplu, uită-te la magazinele online: atunci când văd că CPC-ul crește și conversia scade, răspunsul-reflex este mai mult buget pe aceleași campanii (logica de ieri). Răspunsul sănătos ar fi: refacerea ofertei, mai mult focus pe captarea intenției, bază de date proprie (email/SMS) și optimizarea checkout-ului și a upsell-ului post-cumpărare.

Cu alte cuvinte, în vremuri incerte ar trebui să te preocupe retenția și recurența (prin repoziționarea ofertei, remindere, parteneriate) – grijile de azi, nu logica de ieri.

Un audit de 30 de minute, în care verifici ce s-a schimbat în piață, care sunt ipotezele de ieri care nu mai stau în picioare și ce poți testa chiar acum, s-ar putea să fie mult mai valoros decât îți imaginezi.

Incertitudinea cere luciditate, nu eroism. Iar întrebarea e simplă: care e bucata din logica mea de ieri pe care trebuie s-o schimb ca să am un mâine mai bun? Asta e decizia care îți dă direcția.