📋 Ce s-a mai schimbat
🚨 ANAF, cu ochii pe cheltuielile personale trecute pe firmă
ANAF a transmis recent un avertisment direct către firme și PFA-uri: cheltuielile personale trecute pe firmă sunt acum o prioritate în controalele fiscale.
Sigur, tendința de a deconta pe firmă produse alimentare, cosmetice, îmbrăcăminte, electrocasnice sau vacanțe nu e una nouă. Însă acum, prin noile sisteme digitale (e-Factura, e-TVA, SAF-T), autoritățile pot identifica mai ușor discrepanțele dintre natura achizițiilor și activitatea economică reală.
Cei care nu își schimbă practicile riscă să atragă atenția inspectorilor ANAF și inspecții fiscale ample. Mai ales acum, în contextul deficitului bugetar mare, când se caută surse suplimentare de venituri la stat.
👀 Ce spune legea despre cheltuieli deductibile:
Se pot deduce ✅ doar cheltuielile legate direct de desfășurarea activității economice (ex.: chirie spațiu birou, utilități, consumabile, echipamente de lucru, servicii profesionale).
Nu se pot deduce ❌ cheltuielile de uz personal, chiar dacă sunt trecute pe firmă (ex.: haine, cosmetice, vacanțe, produse alimentare, electrocasnice, etc.).
⚠️ Ce riști dacă ești prins:
- Impuneri suplimentare la impozit pe profit și TVA pentru sumele deduse incorect
- Dobânzi și penalități
- Amenzi și verificări extinse asupra întregii activități
📢 Mesajul ANAF e clar: revizuiește-ți cheltuielile și asigură-te că deduci doar ce are legătură directă cu businessul. „Optimizarea” fiscală cu facturi personale te poate costa scump.
📍 ANAF verifică firmele cu sedii la adrese comune
Probabil ai auzit că ANAF face controale la firmele care au sediul social la adrese unde sunt înregistrate mai multe firme (așa-numitele sedii găzduite).
Practica este perfect legală și frecventă – mai ales pentru antreprenorii care nu dețin un spațiu propriu, nu vor să-și facă publică adresa de acasă sau nu au nevoie de un birou permanent.
🔍 De unde a pornit totul?
În urma unor verificări, autoritățile au observat că la unele dintre aceste adrese există și firme cu datorii mari la buget. Asta a dus la includerea acestor sedii în „lista de risc fiscal” și la declanșarea unor controale, chiar și pentru firme cu declarațiile depuse la timp și taxele plătite integral.
Ce trebuie să știi dacă ai sediul la o adresă comună:
- Este perfect legal să împarți adresa cu alte firme, inclusiv cu unele care au datorii
- Poți primi control chiar dacă ai toate declarațiile depuse și taxele plătite la zi
- ANAF poate solicita să te prezinți la adresa sediului sau la sediul lor
- Ține legătura cu contabilul și verifică SPV-ul pentru eventuale notificări
Coincidență (?): chiar și Poșta Română oferă acum sedii sociale la 1.452 lei/an – practic o adresă și o cutie poștală. Business bun în contextul actual 🤔.
Concluzia: aceste verificări au loc pe fondul „foamei de bani” la buget. Nu e nimic greșit să ai sediul unde sunt mai multe firme. ANAF poate veni în control, dar nu are temei legal să îți ceară mutarea sediului sau să te declare inactiv fiscal doar pentru adresă. Dacă ești la zi cu declarațiile și taxele, nu ai motive reale de panică.
📚 Am scris pentru tine
💼 PFA sau SRL? Cum alegi corect în 2025 și 2026
TVA mai mare, impozit pe dividende în creștere, plafonul pentru microîntreprinderi redus drastic – toate aceste schimbări pot răsturna calculele pe care le aveai până acum.
În articolul nostru găsești o comparație clară între PFA și SRL, bazată pe cele mai noi modificări fiscale, cu exemple și calcule reale pentru diferite niveluri de venit.
Astfel, poți lua o decizie informată despre ce formă juridică îți protejează cel mai bine banii și planurile de creștere
💡 Sfatul Săptămânii
🗺️ Structura costurilor: harta financiară pe care orice antreprenor trebuie să o stăpânească
Mulți antreprenori știu să vândă, să negocieze și să aducă clienți. Dar când vine vorba de costuri, prea mulți merg pe intuiție. „Salariile sunt undeva pe la X lei pe lună” sau „Cam atât mă costă un proiect”. Problema e că acest „cam” nu te ajută să iei decizii corecte de pricing sau investiții.
Să îți cunoști exact structura costurilor înseamnă să știi nu doar cât cheltuiești, ci și cum se comportă aceste cheltuieli: care cresc odată cu vânzările, care rămân la fel indiferent de performanță, și cum îți afectează toate astea profitul.
Peter Drucker avea dreptate: „(only) what gets measured gets managed”. Dacă nu știi unde se duc banii, nu ai cum să controlezi dacă afacerea merge pe profit sau în pierdere.
📌 Ce este structura costurilor?
Structura costurilor este blueprintul financiar al afacerii tale – un cadru care organizează toate cheltuielile necesare pentru a funcționa, a livra produse sau servicii și a genera venituri.
Include totul: de la costuri operaționale vizibile (salarii, materiale) până la cheltuieli mai puțin evidente (abonamente software, marketing, cheltuieli administrative).
Să înțelegi structura costurilor înseamnă să ai o imagine clară asupra fluxului de bani din afacerea ta. Nu e doar pentru tracking-ul cheltuielilor, ci mai ales ca să îți fundamentezi orice fel de decizii strategice inteligente.
💡 De ce contează să îți cunoști structura costurilor?
Pentru că altfel mergi pe întuneric. Dacă nu știi pe ce se duc banii, practic nu știi nici:
- Care costuri cresc odată cu vânzările și care rămân constante
- Unde se duc cei mai mulți bani și dacă investiția se justifică
- La ce volum de vânzări intri pe profit (break-even point)
- Ce costuri poți controla și care sunt în afara influenței tale
- Cum să stabilești prețuri competitive care să îți acopere toate costurile
🧠 Tipurile de costuri pe care trebuie să le înțelegi
Să luăm exemplul unei agenții de marketing digitale:
1. Costuri fixe: cheltuieli care rămân aceleași, indiferent câți clienți ai într-o lună
- Chiria biroului
- Salariile fixe ale angajaților
- Abonamentele la tools (Canva, Asana, HubSpot)
2. Costuri variabile: cresc sau scad odată cu volumul de muncă
- Freelanceri pe proiect
- Comisioane de procesare plăți
3. Costuri mixte (semi-variabile): au o componentă fixă și una variabilă
- Salarii cu bonusuri (bază fixă + % din performanță)
4. Costuri directe vs. indirecte
Directe – legate direct de livrarea serviciului către client:
- Orele facturabile ale echipei pe proiect
- Freelancerii implicați în proiectul specific
- Licențele software folosite exclusiv pentru clientul respectiv
Indirecte – susțin funcționarea agenției, dar nu pot fi atribuite unui client:
- Salariile echipei administrative
- Marketingul agenției
- Contabilitatea și consultanța juridică
📊 Cum îți afectează structura costurilor deciziile de business?
Stabilirea prețurilor: firmele cu costuri fixe mari trebuie să mențină volume mari de vânzări pentru a acoperi cheltuielile de bază. Cele cu un raport mai mare al costurilor variabile față de cele fixe au mai multă flexibilitate în pricing.
Analiza break-even: companiile cu costuri fixe ridicate au praguri mai mari de profitabilitate – trebuie să vândă mai mult înainte să intre pe profit.
Profilul de risc: costurile fixe mari creează risc financiar mai mare în perioade dificile, pentru că aceste cheltuieli continuă indiferent de vânzări.
⚖️ Operating leverage: de ce contează raportul dintre costuri fixe și variabile
Conceptul de operating leverage explică de ce structura costurilor e critică pentru profitabilitate.
High operating leverage (mai multe costuri fixe):
- Odată depășit break-even-ul, fiecare leu suplimentar de vânzări aduce mai mult profit
- În perioade bune, marjele de profit explodează
- În perioade proaste, riscul de pierderi e mai mare
Low operating leverage (mai multe costuri variabile):
- Profiturile cresc mai lent, dar și riscurile sunt mai mici
- Mai multă stabilitate, dar mai puțin potențial de creștere exponențială
Exemplu: Un SaaS (software ca serviciu) are operating leverage ridicat – cheltuie mult pe dezvoltare inițială și salarii (costuri fixe), dar fiecare client nou costă aproape zero în plus. O agenție de marketing are operating leverage scăzut – trebuie să plătească echipa pentru fiecare oră lucrată la fiecare proiect nou (costuri variabile mari).
Rezultatul: SaaS-ul poate să își tripleze profitul dacă își dublează clienții, în timp ce agenția va avea o creștere de profit mult mai mică și predictibilă.
🧐 Cum să îți analizezi costurile
1. Fă o listă cu toate costurile lunare: împarte cheltuielile în categorii clare – fixe/variabile, directe/indirecte.
2. Calculează-ți procentele: pentru fiecare categorie, împarte costul la cifra de afaceri. Dacă o categorie depășește 40% din vânzări, acolo ai cea mai mare oportunitate de optimizare.
3. Monitorizează constant: structura costurilor e dinamică și evoluează odată cu afacerea ta. Repetă analiza periodic ca să fii sigur că iei decizii bazate pe realități financiare actuale, nu pe presupuneri învechite.
❓ Întrebarea săptămânii: Care este raportul dintre costurile tale fixe și variabile și ce îți spune asta despre cât de repede poți scala profitul?
💭 Un gând de final
💡 Distanța dintre idee și acțiune
Cel mai accesibil avantaj competitiv pe care aproape nimeni nu il foloseste: să fii primul care trece de la idee la execuție. Cu cât scurtezi timpul dintre „am o idee” și „am pus-o în practică”, cu atât scade șansa ca altcineva să te ajungă din urmă.
E atât de simplu (și ușor de subestimat) pentru că trăim într-o lume de perfecționiști. Dar perfecțiunea e o scuză comodă pentru amânare ⏳. „Încă un pic să mai…” devine „poate altă dată”, ideea își pierde energia, tu îți pierzi entuziasmul, și în final nu se mai întâmplă nimic.
Momentul perfect nu vine niciodată 🚫. Dar momentul „suficient de bun ca să testez” vine în fiecare zi ✅.