📋 Ce s-a mai schimbat
ANAF îți scrie înainte să-ți trimită inspectorii ✉️
În ultimele ediții îți spuneam cum își construiește ANAF profilurile de risc și ce alerte primesc inspectorii când o firmă are datorii. Vineri, 30 octombrie, ANAF a anunțat și primul program național de prevenție fiscală pe TVA.
Concret, firmele la care sistemele ANAF semnalează neconcordanțe primesc o scrisoare de informare. Prin ea ești invitat să verifici și să corectezi singur eventualele erori, înainte să înceapă un control:
- dacă ai depus toate declarațiile fiscale și informative;
- dacă informațiile declarate sunt complete și corecte;
- dacă ce ai declarat se potrivește cu facturile din e-Factura (emise și primite), cu sumele din casa de marcat, cu SAF-T-ul și cu decontul precompletat din RO e-TVA.
Dacă descoperi operațiuni declarate greșit în decontul de TVA, le poți corecta în decontul perioadei curente, la regularizări.
Ce trebuie să reții:
- Scrisoarea nu înseamnă că ai încălcat legea. E un semnal de risc, nu o decizie. Nu e același lucru cu notificarea de conformare.
- Nu o ignora. Dacă ai primit-o, firma ta e deja pe radarul analizei de risc.
- Corectarea voluntară nu îți garantează că scapi de control. Dar dacă inspectorii vin și găsesc erorile deja corectate, discuția e cu totul alta.
- Nu aștepta scrisoarea. Cere-i contabilului o reconciliere periodică între e-Factura, casa de marcat, SAF-T și decontul de TVA.
Amenzile pentru noul bon fiscal, amânate cu un an 🧾
Prin OUG 43/2026, publicată vineri în Monitorul Oficial, Guvernul a prelungit până pe 31 octombrie 2027 suspendarea amenzilor pentru bonurile emise fără codul QR, fără codul de identificare fiscală al beneficiarului și fără numărul de identificare al bonului. Termenul anterior era 1 noiembrie 2026.
Motivul e tehnic: normele, softul, testarea fiecărui model de aparat la ICI București (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică) și instalarea pe circa 1.000.000 de case de marcat nu au putut fi gata la timp.
Atenție însă: amânarea privește doar noile informații de pe bon. Obligația de a emite bon pentru fiecare încasare rămâne exact așa cum era și până acum. După cum îți spuneam și în ediția 88, 447 din cele 453 de suspendări de activitate din primul semestru au fost din cauza casei de marcat.
Bilanțul pe 2025 îți spune dacă trebuie să-ți majorezi capitalul 📊
Luni, 2 noiembrie, a fost ultima zi în care puteai depune bilanțul pe 2025 fără să riști ca firma să fie declarată inactivă fiscal. Dacă l-ai depus, merită acum să verifici și cifra de afaceri netă.
Dacă a trecut de 400.000 de lei, SRL-ul tău trebuie să aibă un capital social de minimum 5.000 de lei până la termenul limită de 18 decembrie 2027, potrivit Legii 239/2025. Iar dacă faci majorarea până pe 31 decembrie 2026, tariful de publicare în Monitorul Oficial se reduce cu 50%, dar numai dacă cererea vizează exclusiv majorarea capitalului.
Problema e timpul. Săptămâna trecută îți spuneam de cele peste 210.000 de cereri blocate la ONRC. Cifrele vin de la sindicate și nu au fost confirmate public de conducerea ONRC. Chiar și așa, cu cât depui mai devreme, cu atât ai mai multe șanse să rezolvi în timp util.
Salariul minim pe 2027 e pe masa negocierilor 💼
Ministerul Muncii le-a trimis partenerilor sociali raportul anual privind salariul minim. Acesta propune trei variante față de nivelul actual de 4.325 de lei brut:
- 4.593 de lei (+6,2%), dacă se aplică formula legală bazată pe inflație și productivitate;
- 4.884 de lei (+12,9%), adică 50% din câștigul salarial mediu brut prognozat pentru 2027;
- 5.079 de lei (+17,4%), adică 52% din același câștig mediu.
Sindicatele cer 5.000 de lei de la 1 ianuarie, iar negocierile au început luni, 2 noiembrie. Problema care reiese chiar din raport e că majorările mari ar pune presiune în special pe firmele mici.
Decizia finală oricum o va lua Guvernul, prin hotărâre, după consultările din noiembrie. Până atunci, dacă ai angajați pe salariul minim, calculează-ți bugetul pe 2027 pe mai multe scenarii.
PFA-urile pot deduce banii puși în conturile de investiții pentru pensie 📈
În ediția trecută îți spuneam despre conturile de investiții CEI din Legea 202/2026. Din 2027, facilitatea se aplică și dacă ai PFA în sistem real: sumele pe care le depui într-un cont CEI-D devin cheltuieli deductibile, fără o limită anuală prevăzută expres.
Câteva lucruri de reținut:
- Se aplică veniturilor din 2027, deci vezi efectul în Declarația unică depusă în 2028.
- PFA-urile la normă de venit nu beneficiază de deducere.
- Banii rămân blocați până la pensionare sau până la 65 de ani, iar la retragere plătești un impozit de 10%.
- Conturile nu se pot deschide încă. ASF trebuie să emită normele în cel mult 90 de zile de la publicarea legii.
⏰ StartCo explică
Lucruri pe care nici nu știi că nu ai voie să le faci – ce spune legea concurenței
Probabil ai mai auzit de Consiliul Concurenței, mai ales în contextul unei amenzi gigant pentru vreo bancă sau vreun producător mare de autovehicule. La prima vedere, legea concurenței sună a ceva care îi privește doar pe cei care domină piața.
În realitate însă, multe dintre lucrurile interzise de lege nu au legătură cu mărimea firmei. Înțelegeri care între antreprenori par simple gesturi de colegialitate pot fi înțelegeri anticoncurențiale pentru lege.
Contează legea concurenței pentru o firmă mică?
Legea face o excepție pentru înțelegerile de importanță minoră, dintre firme cu cote mici de piață. Dar excepția nu acoperă practicile cele mai grave: fixarea prețurilor, împărțirea clienților sau a zonelor și aranjamentele la licitații.
Pentru că aceste practici nu țin de dimensiunea firmei, sancțiunile pot fi aplicate oricui. În acest caz, amenda poate ajunge la 10% din cifra de afaceri, iar persoana care a organizat intenționat înțelegerea poate răspunde și penal.
O înțelegere concretă nu înseamnă neapărat un contract semnat. Poate fi suficient și un mesaj pe WhatsApp, o discuție la o bere după un eveniment din industrie sau un acord verbal. Contează ce ați convenit, nu forma în care ați făcut-o.
Ce spune legea că nu ai voie să faci?
- Să stabilești prețuri sau tarife minime împreună cu competitorii, inclusiv prin asociația profesională sau un grup comun de chat.
- Să împarți clienții, orașele sau tipurile de proiecte cu un concurent.
- Să stabilești dinainte cine câștigă o licitație sau să depui o ofertă de complezență, doar ca să pară că a existat competiție.
- Să le impui distribuitorilor sau revânzătorilor tăi un preț minim de vânzare. Poți recomanda un preț, dar nu îl poți impune.
- Să faci schimb de informații sensibile cu competitorii, cum ar fi prețurile viitoare, marjele sau salariile planificate.
Partea cu adevărat interesantă și neașteptată e că și angajații intră aici. În ianuarie 2026, Consiliul Concurenței a amendat opt companii, printre care Dacia și Renault, cu 163,71 milioane de lei, pentru că se înțeleseseră să nu-și recruteze angajații unele altora.
A fost primul caz de acest fel în România. Un astfel de pact de neagresiune între firme pare corect între colegi, dar le ia oamenilor libertatea de a primi o ofertă mai bună.
Atenție, clauza de neconcurență din contractul unui angajat e altceva. Aceea e o înțelegere între tine și angajat, reglementată de Codul muncii, nu o înțelegere între firme.
📌 Cum eviți problemele?
- Stabilește-ți prețurile singur, pe baza costurilor și a strategiei tale.
- Dacă într-o întâlnire sau într-un grup de chat cineva propune prețuri „comune”, spune clar că nu participi și ieși din discuție. Tăcerea ta poate fi interpretată ca acord.
- Verifică ce le ceri partenerilor comerciali: un preț recomandat e în regulă, unul impus nu este.
- Dacă primești vreodată un control, nu șterge nimic. Philips România a primit o amendă de peste 5 milioane de lei, doar pentru obstrucționarea controlului, după ce un angajat a șters WhatsApp-ul de pe telefonul de serviciu, imediat după ce firma a fost anunțată de inspecție.
Concurența e incomodă. Dar te obligă să fii mai bun, mai rapid și mai atent la clienți, și tocmai de aceea legea o protejează.
💡 Sfatul Săptămânii
Ce poți învăța de Black Friday de la un hot dog care costă la fel din 1985
Sursă: sfgate.com
Costco e unul dintre cei mai mari retaileri din lume. În 1985, lanțul american de magazine depozit în care intri doar cu abonament a pus la food court un meniu simplu: un hot dog și un suc la 1,50 dolari. Prețul a rămas același și azi, după mai bine de 40 de ani.
La un moment dat însă, Craig Jelinek, omul care avea să preia conducerea companiei, s-a dus la cofondatorul Jim Sinegal cu o veste proastă: firma pierdea bani pe hot dog, iar soluția era o scumpire. Răspunsul lui Sinegal a intrat în folclorul companiei: „Dacă scumpești hot dog-ul, te omor. Găsește o soluție.”
Și Jelinek a găsit-o. Costco a renunțat la furnizorul cu care lucra și și-a construit propriile fabrici de crenvurști. Prețul a rămas neschimbat, iar în martie 2026 actualul CEO, Ron Vachris, a promis public că prețul nu se va schimba cât timp e el la conducere.
Hot dog-ul e doar partea vizibilă a unui mecanism mult mai amplu: Costco își plafonează adaosul la aproximativ 14% pentru produsele de marcă și 15% pentru marca proprie, iar profitul vine în mare parte din abonamente. În loc să intre într-un cerc vicios de scumpiri și reduceri, compania mizează pe fidelizare. Iar clienții simt diferența: peste 92% dintre membrii din SUA și Canada își reînnoiesc abonamentul.
Strategia asta contează cu atât mai mult acum, când e Black Friday cam pe la toate magazinele din România, iar în săptămânile de dinainte o parte din piață face exact exercițiul invers față de Costco: urcă prețul în octombrie, ca să-l „reducă” în noiembrie.
O analiză Pretzi pe pe mai mult de 7.000 de reduceri din peste 30 de magazine online a arătat că doar una din cinci era reală. Jumătate dintre produsele „la ofertă” aveau același preț ca înainte, iar încă una din cinci reduceri era umflată.
Ce afli mereu prea târziu e că un procent pe un banner se schimbă în câteva minute, dar încrederea pierdută de Black Friday se recuperează în ani de zile (sau, uneori, deloc).
Prețul anumitor produse contează mai mult decât al altora, iar consultanții McKinsey le numesc key value items: puținele articole al căror preț clienții îl rețin și după care judecă tot magazinul. Analizele lor din retail arată că oamenii își amintesc prețul pentru foarte puține produse și, chiar și atunci, doar aproximativ. În schimb, toată lumea știe cât costă cafeaua de dimineață, tunsul sau abonamentul lunar.
Hot dog-ul de la Costco funcționează ca o validare de încredere pentru tot magazinul: dacă n-a crescut în 40 de ani, probabil nici restul prețurilor nu sunt umflate.
Pentru tine, prima întrebare înainte de Black Friday (sau de orice altă perioadă de reduceri) e care e hot dog-ul tău. La o cafenea poate fi espresso-ul; la un salon, tunsul de bază; la un magazin online, produsul cel mai căutat, pe care clienții îl compară pe trei site-uri; la o firmă de servicii, tariful lunar de pornire. Găsește produsul după care oamenii îți judecă prețurile și tratează-l ca pe o promisiune.
Când costurile cresc, caută soluția în operațiuni înainte s-o cauți pe etichetă: renegociază cu furnizorul, simplifică procesul, schimbă ambalajul. Iar dacă scumpirea devine inevitabilă, fă-o deschis și explicat.
Cât despre Black Friday sau perioada sărbătorilor, poți să faci reduceri reale acolo unde ai marjă: stocuri vechi, pachete, servicii complementare. Sau poți să ieși din cursa procentelor și să comunici fix opusul: prețul tău e același de Black Friday ca și în restul anului.
Într-o perioadă în care toată lumea strigă procente, un preț care stă pe loc iese în evidență.
📚 Pe lista noastră
🖊️ În realitate, se fac sau nu bani din campaniile de Black Friday?
🎧 Înainte să adaugi ceva în plus la planul pentru 2027, vezi și ce trebuie să scoți din planul pe 2026.
📘 Doar din noroc, o decizie bună poate ieși prost și una proastă poate ieși bine.
📰 Când devii mai eficient, transmiți celorlalți un semnal că îți pot consuma mai mult timp (și chiar o fac).
💭 Un gând de final
„Când te lupți pentru cel mai mic preț, problema e că s-ar putea chiar să câștigi.”
– Seth Godin, autor și antreprenor, pionierul conceptului de permission marketing (și-a vândut startup-ul Yoyodyne către Yahoo! în 1998, pentru aproape 30 de milioane de dolari)
Săptămâna asta, toate inbox-urile sunt pline de reduceri. E normal să simți tentația de a intra și tu în joc, fiindcă pare cel mai rapid drum spre clienți noi. Dar ce nu se vede acum e cu ce rămâi după: cu clienți care au venit pentru preț și care vor pleca tot pentru preț.
Prețul spune multe și despre felul în care îți privești propria muncă. Așa că, în loc să te întreci în reduceri, mai bine te întreci cu tine însuți, în grijă și în lucrul bine făcut.
Clienții care contează cu adevărat sunt cei care se întorc și după ce inbox-ul se golește de reduceri.
Rămâi curajos. Ne recitim săptămâna viitoare.
