Care-i treaba cu noua Declarație Unică?

📋 Ce s-a mai schimbat

Declarația Unică vine precompletată din 2026

ANAF a pus în dezbatere publică procedura pentru e-Declarația Unică, sistemul prin care, începând din 2026, declarația ta va veni deja completată cu datele pe care statul le are despre tine.

Ce se schimbă concret?

Din 2026, pentru veniturile realizate în 2025, nu vei mai porni de la zero când completezi Declarația Unică. ANAF va pune la dispoziția ta, cel târziu pe 31 martie, o declarație precompletată cu toate veniturile despre care știe deja că le-ai obținut în anul 2025.

🔍 De unde ia ANAF datele?

Sistemul va prelua automat informații din:

• Declarațiile depuse în anii anteriori
• Formularele 205 și 112
• Evidența contractelor de închiriere
• Informații despre pensii
• Normele anuale de venit pentru PFA-uri

💡 Ce trebuie să faci tu

1. Intri în SPV și vezi declarația precompletată
2. Verifici atent informațiile preluate automat
3. Corectezi ce nu e în regulă (venituri lipsă, sume greșite, alte detalii)
4. Depui declarația finală până pe 25 mai, la fel ca în fiecare an

Important: Declarația precompletată nu e document final și nu are efecte până nu o depui! E doar un draft generat automat. Tu ești responsabil pentru corectitudinea datelor și trebuie să o verifici cu atenție înainte de depunere. Dacă descoperi ulterior că ai greșit ceva, poți depune o declarație rectificativă, la fel ca până acum.

📌 De reținut: Proiectul de ordin e acum în dezbatere publică și va intra oficial în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial. În teorie, e o veste bună, pentru că precompletarea ar trebui să îți economisească timp. În practică, sfatul nostru e să nu te bazezi pe ea 100%. Verifică sumele și categoriile de venit cu atenție, pentru că responsabilitatea rămâne la tine.

🎄 Poți să îți obligi angajații să își ia concediu de Crăciun?

Mulți angajatori vor să „închidă firma” în perioada dintre Crăciun și Anul Nou – activitatea e oricum redusă, clienții sunt în vacanță, așa că are sens ca toată echipa să intre în concediu. Întrebarea e: poți face asta legal?

Răspunsul: Da, dar nu forțat. Trebuie să te consulți cu angajații.

Codul muncii permite programarea colectivă a concediilor (inclusiv în perioada sărbătorilor), dar stabilește o condiție esențială: consultarea salariaților. AvocatNet a scris recent despre această temă, clarificând ce e permis și ce nu. Iată cum arată procesul corect și care sunt cele mai frecvente greșeli.

✅ Cum se procedează corect:

Vorbește din timp cu angajații – nu e suficient să trimiți un email cu „vă anunț că toată lumea trebuie să-și ia concediu”. Trebuie dialog de-adevăratelea: din ăla care se întâmplă din timp (ideal de la începutul anului), care prezintă contextul și motivele (activitate redusă, multe cereri de concediu în perioada asta oricum) și îi implică pe bune pe angajați (vezi ce părere au ei, dacă sunt de acord sau nu), astfel încât să găsiți împreună o soluție care funcționează pentru toată lumea.

De cele mai multe ori, oamenii sunt de acord și chiar doritori să își păstreze mai multe zile de concediu pentru finalul de an, pentru că perioada sărbătorilor e una pe care majoritatea vor să o petreacă în familie.

Rezolvă corect cazurile speciale – poate ai un angajat care nu mai are zile de concediu suficiente sau un membru al echipei care a început în cursul anului și nu are cum să aibă zile de concediu suficiente. În situația asta, ai două opțiuni legale:

1. Angajatul lucrează când ceilalți sunt în concediu – îl pontezi normal și îl plătești pentru zilele respective. Da, restul echipei e în concediu, dar el vine la muncă pentru că nu are zile de concediu disponibile.
2. Îi dai zile de concediu în plus – dacă vrei neapărat să închizi firma complet, atunci îl plătești pentru zilele respective, chiar dacă nu lucrează. Așa e corect și din punct de vedere legal, și just. Până la urmă, tu ai decis să închizi firma, nu el. Nu poți transfera costul deciziei asupra angajatului.

Majoritatea problemelor apar când angajatorii sar peste acești pași și încearcă să impună concediul fără dialog real.

❌ Iată cum să NU procedezi:

• Nu impune concediul fără să te consulți în prealabil cu angajații
• Nu obliga angajatul să își ia concediu fără plată (e ilegal – concediul fără plată se acordă doar la cererea angajatului)
• Nu îi „împrumuta” zile din concediul anului viitor (e ilegal – concediul se acordă proporțional cu munca prestată în anul respectiv)
• Nu trimite un email și considera că se pune ca notificare oficială

Concluzie: Dreptul la concediu e un drept fundamental, nu un instrument de management pentru a acoperi perioadele de inactivitate. Dacă alegi să închizi firma în perioada sărbătorilor, poți face asta doar cu notificarea și acordul prealabil al angajaților, care trebuie să fie on-board cu această decizie. As always, ai nevoie ca echipa să fie de partea ta.

⏰ Reminder: mai ai o lună să treci la REGES-Online

Dacă tot vorbim de obligații de final de an, nu uita: termenul pentru înregistrarea în REGES-Online e 31 decembrie 2025. De la 1 ianuarie 2026, vechiul Revisal nu va mai fi disponibil.

Ce trebuie să faci:

1. Înregistrează-te în platforma REGES-Online
2. Dă-i acces contabilului tău ca să poată gestiona el transmiterea datelor către ITM

Sfatul nostru: Nu lăsa totul pe ultima sută de metri. Decembrie vine cu sărbători, concedii și aglomerație. Ia-ți de-o grijă de pe acum pentru a evita stresul de final de an și eventualele probleme tehnice ale platformei.

Ai nevoie de ajutor? Pe blogul StartCo găsești ghiduri pas cu pas pentru înregistrarea în platformă și delegarea accesului către contabil.

💡 Sfatul Săptămânii

Legea proximității: de ce o comunitate poate fi un avantaj competitiv

Ai observat că multe business-uri românești cresc mai greu decât ar trebui? Iar motivul nu e lipsa muncii sau a talentului, ci izolarea. Mulți antreprenori sunt departe de surse de inspirație sau know-how, în propriul lor vid, fără contact cu alți antreprenori sau mentori.

Dacă alegi să lucrezi mereu singur, progresul va fi lent și anevoios. Și asta pentru că oportunitățile și inovația tind să se concentreze în jurul unor grupuri și ecosisteme puternice. Cu alte cuvinte, unde alegi să îți petreci timpul și cu cine poate influența decisiv viteza de creștere a afacerii tale.

🔎 Ce este principiul proximității?

Legea Proximității spune că cei care sunt mai apropiați fizic de capital, informație și ambiție au mult mai multe șanse de reușită. Gândește-te la Silicon Valley, Hollywood sau orice alt hub creativ. Nu e întâmplător că atâtea startup-uri de miliarde apar din aceeași regiune sau că atâția artiști de top se cunosc între ei. Ideile, banii și talentul gravitează către anumite „camere” – comunități sau cercuri – și creează un efect de bulgăre de zăpadă.

Principiul nu e doar un concept teoretic, ci este confirmat și de studii: proximitatea este un avantaj măsurabil, care stimulează colaborarea și inovația. Efectele se amplifică în timp, pe măsură ce relațiile devin tot mai strânse, iar oamenii aflați aproape (geografic sau social) unii de alții inovează mai mult și împărtășesc mai rapid informații de valoare.

Rezultatul? Fondatorii care își desfășoară activitatea alături de alți antreprenori performanți cresc mai repede, iau decizii mai îndrăznețe și beneficiază de insight-uri valoroase. Proximitatea funcționează ca un accelerator: te împinge înainte aproape imperceptibil.

🚫 Ce NU este principiul proximității?

La prima vedere, s-ar putea ca acest principiu să-ți sune a networking, dar nu este. Proximitatea nu înseamnă să faci small talk la evenimente sau să colecționezi cărți de vizită. It goes deeper than this. Legea proximității funcționează atunci când ești prezent în mod activ în contexte în care se construiește ceva și asta presupune să fii în camera unde se discută idei mari, să asculți, să înveți, să pui întrebări și să contribui la rândul tău.

O relație valoroasă nu se clădește prin oportunism, ci prin participare autentică și ajutor reciproc. Când ești înconjurat constant de persoane ambițioase și de idei inovatoare, începi să te vezi ca parte din acel grup, iar ceea ce consideri „normal” pentru tine însuți se ridică la un alt nivel. Cu alte cuvinte, mediul potrivit îți recalibrează automat mentalitatea și îți „forțează mâna” să fii mai bun.

💡 Cum aplici Legea Proximității (chiar dacă n-ai conexiuni sau capital)

Vestea bună e că poți să îți creezi intenționat proximitatea de care ai nevoie, chiar dacă pornești de unul singur. Iată câteva strategii concrete:

🔹 Ieși din bula ta: participă la evenimente de antreprenoriat, conferințe, meet-up-uri locale. Fie că este un webinar de industrie sau o conferință mare, fă un efort să fii acolo. Simplul fapt că discuți cu alți fondatori sau investitori îți poate aduce o idee nouă sau chiar o oportunitate neașteptată.

🔹 Intră în comunități relevante, offline și online: în România există comunități precum Romanian Business Club sau Builders House, incubatoare și acceleratoare, spații de co-working – locuri unde vei găsi mentori și colegi de drum. Conectează-te și virtual: urmărește lideri din industria ta, intră pe forumuri sau pe Slack/Discord-uri de startup-uri.

🔹 Fă-te vizibil prin ceea ce construiești: împărtășește online progresul afacerii tale, lecțiile învățate, provocările. Scrie postări pe LinkedIn despre drumul tău, lansează un blog sau vlog în care povestești din culise. Când lumea vede pasiunea și expertiza ta, vei atrage oameni valoroși (potențiali parteneri, investitori, mentori) care, altfel, nici n-ar ști de existența ta.

🔹 Cere conexiuni și sfaturi în mod direct: nu aștepta să „te descopere” cineva. Identifică 2–3 antreprenori sau experți pe care îi admiri și cere un sfat punctual sau propune o întâlnire scurtă (coffee chat / Zoom) în care să le pui o întrebare importantă pentru tine. Vei fi surprins câți oameni apreciază inițiativa și sunt dispuși să ajute, mai ales dacă demonstrezi că ești serios și ai făcut deja pași pe cont propriu.

🔹 Construiește-ți propriul cerc: dacă nu găsești imediat „camera” ideală, creeaz-o tu la scară mică. Adună 2–3 persoane cu aspirații similare (fie ei freelanceri, fondatori la început de drum sau colegi care vor să pornească o afacere) și stabiliți întâlniri regulate. Discutați despre ce obiective aveți, ce ați mai realizat, unde v-ați împotmolit. Un astfel de mastermind te va ține motivat și responsabil și vă veți împinge unii pe alții de la spate.

Prezența este un avantaj competitiv în sine, iar proximitatea amplifică tot. Legea Proximității spune că valoarea ta viitoare depinde de „camerele” în care îți petreci timpul astăzi, așa că intră în încăperile unde se mișcă lucrurile și înconjoară-te de oameni care te provoacă și te inspiră.

În fond, ca să crești cu adevărat, trebuie să fii acolo unde se întâmplă creșterea.

🧠 Întreabă un Expert

„Având în vedere că POS-ul devine obligatoriu pentru toți comercianții din 2026 (indiferent de cât vinzi), se poate rămâne pe POS pe telefon sau e obligatoriu POS fizic?”

Răspuns: Nu, nu este obligatoriu un POS fizic clasic. Obligația este să accepți plata cu cardul, iar asta se poate face:

• prin terminal POS clasic
• și/sau prin alte soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații care facilitează plățile electronice (adică SoftPOS pe telefon, aplicații de tip POS mobil, link-uri de plată etc.)

🔍 Ce spune, de fapt, legea

Regula vine din OUG 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, modificată în timp și acum din nou „upgradată” prin Pachetul 2.

Și înainte, și acum, ideea principală e asta: comercianții trebuie să accepte plata cu cardul „prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, inclusiv aplicații ce facilitează acceptarea plăților electronice.”

⚠️ La ce să fii atent ca să nu ai probleme

Ca să nu ai surprize la control, ai grijă ca soluția ta de POS pe telefon să îndeplinească, în practică, câteva condiții:

🔹 Să fie oferită de o bancă sau instituție de plată autorizată – nu improviza cu „îmi faci un Revolut / un transfer” și gata. Ăsta nu e POS.

🔹 Să poți demonstra că accepți plăți cu cardul:

• ai contract / documente de la instituția acceptantă
• poți genera chitanță / dovadă de tranzacție pentru client (pe email/SMS sau PDF)

🔹 Să fie efectiv utilizabilă în locul unde vinzi:

• ai semnal/internet
• telefonul are NFC (pentru contactless)
• personalul știe s-o folosească (altfel, pentru client, „ai POS, dar nu merge” ≈ nu ai POS)

🔹 Dacă vinzi și online, e ok să completezi cu:

• link de plată
• procesator de plăți online

Ai și tu o nelămurire sau o întrebare? Completează formularul de mai jos.

💭 Un gând de final

Rezultatele excepționale cer disconfort constant. – Tim S. Grover

Așa-i că sună dur? În practică, arată mult mai banal decât îți imaginezi: mici lucruri incomode făcute zilnic. Totul ține de consecvență, nu de schimbări majore sau decizii „grele”.

În business, disconfortul nu înseamnă doar „să muncești mai mult”. Înseamnă să faci lucrurile pe care le tot amâni: să ridici prețurile cu 5-10% pentru clienții noi, să ceri plata în avans, să pui un termen clar pentru livrare și apoi să-l respecți, să spui „nu” proiectelor care îți mănâncă marja, să lansezi „versiunea 1″ înainte să fie perfectă, să suni cinci lead-uri reci chiar dacă ți-e groază. Știu că toate astea nu arată spectaculos, dar mișcă cifrele.

Ca să nu mai amâni tot timpul, fă-ți un „protocol de disconfort”:

• Trei acțiuni incomode, repetabile zilnic
• O metrică de urmărit săptămânal (nu zece)
• O decizie rapidă și concretă atunci când e greu: „livrez vineri versiunea 1, apoi iterez luni”.

Test, decizie, execuție. Progresul nu e tot timpul fun, dar ceea ce te incomodează azi îți construiește rezultatele de mâine.