📋 Ce s-a mai schimbat
De ce nu mai poți să scoți bani din firmă când vrei tu 💸
În ediția trecută îți spuneam despre cum ANAF acordă mult mai multă atenție avansurilor scoase din firmă și cheltuielilor nejustificate. Acum, nu mai e suficient să ai bani în cont ca să scoți bani din firmă; contează și cum arată bilanțul.
Și asta pentru că tot ANAF a venit cu mențiuni noi la modificările introduse prin Legea nr. 239/2025, care schimbă regulile pentru distribuirea dividendelor, acordarea de împrumuturi către asociați/acționari și firmele care au activul net scăzut sub jumătate din capitalul social.
Pe lângă asta, noile reguli vin și cu amenzi pentru nerespectarea obligațiilor: între 10.000 și 200.000 lei, iar în unele cazuri, chiar între 40.000 și 300.000 lei.
📌 De reținut: dacă firma ta are pierderi reportate, datorii rostogolite, împrumuturi între firmă și asociați sau obișnuiești să distribui dividende interimare, verifică situația financiară înainte să scoți bani din firmă.
Factura nu mai este finalul poveștii, ci începutul ei 🧾
ANAF intensifică verificările privind realitatea tranzacțiilor comerciale. Drept urmare, inspectorii pot cere contracte, documente justificative, explicații despre cum s-au prestat efectiv serviciile, rezultate concrete, subcontractori, fluxuri de plăți, modificări contractuale și persoane implicate în negociere sau aprobare.
Dacă cumperi servicii de marketing, consultanță, IT, management sau servicii de la firme afiliate, factura nu mai este dovada supremă.
Ai nevoie de livrabile, corespondență, rapoarte, briefuri și dovezi că serviciul chiar a existat și că a avut logică economică pentru firmă. Altfel, riști controale amănunțite și o conversație lungă și neplăcută care se poate încheia cu sancțiuni.
Desfășori activități pe CNP? Obligativitatea e-Factura nu prea mai e…obligatorie 🔎
După câteva zile de confuzie și multe semne de întrebare cu privire la înscrierea în Registrul e-Factura a persoanelor care desfășoară activități pe CNP de la 1 iunie, Ministerul Finanțelor a venit cu un amendament care schimbă complet situația pe ultima sută de metri.
Conform noului amendament, dacă te identifici fiscal prin CNP, ar urma să nu mai fii obligat să folosești RO e-Factura, ci să poți utiliza sistemul doar opțional. Regula vizează și persoanele fizice cu venituri din drepturi de autor, agricultorii persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, precum și institutele și centrele culturale străine care funcționează în România în baza unor acorduri interguvernamentale.
Dar e important de reținut că, deocamdată, vorbim despre un amendament adoptat în Comisia de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților, nu despre o regulă publicată în Monitorul Oficial. Deci nu este cazul încă să faci pași administrativi inutili, cel puțin nu până când statul încheie ping-pong-ul actual. Noi suntem cu ochii pe subiect și te ținem la curent cu forma finală.
Ministerul Finanțelor și ANAF au lansat iBon 📲
Din 18 mai 2026, Ministerul Finanțelor și ANAF au lansat aplicația iBon – o nouă aplicație prin care poți verifica bonurile fiscale prin fotografiere, încărcarea unei imagini sau introducerea manuală a datelor.
Tot prin aceeași aplicație poți să trimiți și sesizări către ANAF atunci când nu primești bon fiscal sau nu ți se oferă posibilitatea de a plăti cu cardul.
Dacă ai o firmă și vinzi către persoane fizice (retail, HoReCa, saloane, cabinete, servicii locale), iBon este încă un semnal că zona de casă de marcat, bon fiscal și plată cu cardul devine mai vizibilă. Clientul nu mai este doar client; uneori poate deveni și un mic auditor, cu telefonul în mână și aplicația pregătită.
Controalele ANAF s-ar putea muta în online 💻
ANAF și Ministerul Finanțelor pregătesc o platformă de videoconferință conectată cu SPV, care ar putea fi folosită pentru controale fiscale, audieri, medieri, audiențe și discuții finale din inspecții.
Conform proiectului, identificarea s-ar face prin certificat calificat, utilizator și parolă cu OTP sau ROeID, iar întâlnirile ar urma să fie înregistrate și transcrise.
La prima vedere, pare o veste bună. La nivel teoretic, înseamnă mai puține drumuri pentru tine, mai puțin timp pierdut și o relație ceva mai digitală cu Fiscul. Dar partea mai sensibilă e că discuția este înregistrată și transcrisă, deci tot ce spui devine documentabil.
Deocamdată, este doar un proiect, nu o procedură în vigoare; dar, dacă trece, s-ar putea să fie nevoie să te pregătești chiar mai temeinic decât în cazul unui control fizic.
⏰ StartCo explică
Noile reguli pentru dividende și împrumuturi din firmă
Dacă ai un SRL și obișnuiești să scoți bani prin dividende interimare sau să îți creditezi firma, noile reguli introduse prin Legea 239/2025 s-ar putea să te încurce puțin. Și asta pentru că statul începe să se uite mai atent la firmele care distribuie bani către asociați în timp ce bilanțul arată că firma are probleme.
Mai mult, dacă firma ta chiar are probleme și, în urma pierderilor, activul net (total active ale firmei minus total datorii) scade sub jumătate din capitalul social subscris, intri într-o zonă sensibilă: înainte să mai distribui profit sau să miști bani către asociați, trebuie să repari situația.
Care sunt noile reguli pentru dividende și împrumuturi?
📌 Prima regulă: dacă distribui dividende interimare, firma nu mai poate acorda împrumuturi asociaților sau persoanelor afiliate până la regularizarea dividendelor.
Cu alte cuvinte, dacă scoți dividende trimestrial, pe baza situațiilor financiare interimare, nu mai poți trata firma ca pe o sursă paralelă de împrumuturi personale până când se închid și se aprobă situațiile financiare anuale. Altfel, riști o amendă între 10.000 și 200.000 lei.
De reținut: asta nu înseamnă că un avans spre decontare folosit corect pentru cheltuielile firmei devine automat interzis. Dar înseamnă că trebuie să fie clar documentat: bonuri, facturi, scop de business, decontare corectă.
📌 A doua regulă: dacă firma are activul net sub jumătate din capitalul social, nu poate restitui împrumuturile primite de la asociați sau persoane afiliate.
Asta înseamnă că, dacă ai pus bani din buzunarul tău ca să susții firma iar apoi vrei să îi recuperezi când apar bani în cont, nu prea mai poți. Dacă bilanțul arată că activul net este sub pragul de 50% din capitalul social, restituirea nu mai este permisă, iar amenda e tot între 10.000 și 200.000 lei.
📌 A treia regulă: dacă activul net a scăzut sub pragul de 50% din capitalul social, firma trebuie să îl reconstituie până la peste jumătate din capitalul social. Iar asta se aplică începând cu situațiile financiare ale anului 2025. Dacă obligația nu e respectată, amenda poate fi între 10.000 și 200.000 lei.
Poți să repari situația prin:
- aporturi suplimentare de la asociați;
- reducerea capitalului social, acolo unde legea permite;
- profit viitor care acoperă pierderile;
📌 A patra regulă (și cea mai dură): dacă firma are activul net sub pragul de 50% din capitalul social, are datorii față de asociați din împrumuturi sau alte finanțări și nu își reface activul net la timp, poate ajunge să fie obligată să transforme acele datorii în capital social.
Termenul este de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar următor celui în care au fost constatate pierderile, iar amenda pentru nerespectare este între 40.000 și 300.000 lei.
Spre exemplu, dacă bilanțul pe 2025 arată că activul net este sub jumătate din capitalul social, firma trebuie să repare situația până la finalul lui 2027. Dacă are și creditare de la asociat, iar situația nu se repară, până la finalul lui 2029 poate apărea obligația de conversie a acelei creditări în capital social.
Cum te asiguri că scapi de amenzi?
Simplu: uită-te în bilanț. Activul net față de capitalul social e un indicator pe care ar trebui să îl știi și tu, nu doar contabilul tău. Dacă nu știi cum să citești și să interpretezi aceste informații, e un moment bun să înveți, sau cel puțin să întrebi.
Înainte să scoți dividende interimare, să iei împrumut din firmă sau să recuperezi banii cu care ai creditat-o, știi dacă ești peste sau sub pragul de 50%? Dacă nu, e prima întrebare pe care trebuie să o pui. Dacă da, știi și ce ai voie să faci.
Iar asta este important, pentru că noile mențiuni ANAF au pus și mai mult accent pe faptul că firma nu mai poate fi tratată ca un bancomat personal, mai ales atunci când bilanțul arată că are probleme. Dacă este sănătoasă financiar, regulile sunt gestionabile. Dacă nu, orice retragere de bani trebuie gândită cu contabilul înainte, nu explicată după.
💡 Sfatul Săptămânii
Tu ce faci atunci când produsul tău nu mai vinde?
De cele mai multe ori, primul impuls îți spune să schimbi brandul: un logo nou, un site nou sau poate chiar un nume nou. Dar chestia e că în cele mai multe cazuri, nu identitatea s-a uzat, ci felul în care produsul este înțeles de piață. Dacă tu ești convins că produsul încă livrează valoare, problema nu e cine ești, ci mai degrabă ce promiți și cui promiți.
Iar un rebrand complet are sens doar dacă intri într-o categorie nouă, ai adunat percepții negative ce nu mai pot fi reparate sau ceea ce promiteai la început nu mai are legătură cu ce promiți azi. În rest, soluția este repoziționarea.
Spre exemplu, în 1969, LEGO a lansat DUPLO, o serie nouă de produse dedicată preșcolarilor, cu piese mult mai mari și accent pe educație. În 2002, compania a venit cu un concept nou și mult mai multe piese, iar DUPLO a fost rebranduit în LEGO Explore. Problema e că acest rebrand a dus la scăderea vânzărilor cu 37% în numai un singur an.
Ca să corecteze scăderea, LEGO a ales o repoziționare strategică: a reluat numele original DUPLO, a revenit la produsele de bază și și-a reconcentrat atenția pe client și pe nucleul brandului. Rezultatul? Pierderile s-au transformat în profit fără niciun rebranding nou și fără o schimbare de categorie.
Același tip de repoziționare funcționează în aproape orice business, dar trebuie făcută corect. Mai întâi segmentezi mai clar: poate produsul tău nu mai convinge toată piața, dar convinge foarte bine un anumit tip de client. Apoi testezi unghiuri noi de mesaj și abia după aceea ajustezi oferta.
Dar ca să afli ce funcționează și ce nu, trebuie să faci experimente rapide și ieftine: două variante de headline, două landing pages, două audiențe etc. Dacă noul mesaj crește conversia și nu îți umflă costul de achiziție, e semn bun că repoziționarea merge. Dacă nu, ajustezi din nou unghiul sau oferta (înainte să te apuci să refaci brandul).
Atunci când produsul nu mai vinde la fel, soluția vine din diagnostic, nu din design. S-a schimbat piața, s-a schimbat clientul sau doar a îmbătrânit povestea pe care o spui despre produsul tău?
📚 Pe lista noastră
🎟️ Dacă ai nevoie de context, oameni noi și energie faină, încă mai ai timp să ajungi la The Festival of Modern Owners 2026.
🎧 AI-ul poate deveni o parte importantă din marketing, content și decizii. Uite cum o face eMAG.
📘 Claritatea, urgența și cultura organizațională nu sunt nice to have-uri, ci must-have-uri.
🖊️ De ce un produs bun trebuie să fie neapărat util, dar nu întotdeauna cel mai vizibil.
📰 Relațiile pe care le dezvolți pot deveni un motor de revenue.
💭 Un gând de final
„Un client mulțumit este cea mai bună strategie de business.” – Michael LeBoeuf
Uneori complicăm inutil lucrurile. Ne uităm la strategii, funnel-uri, canale, campanii, poziționări, optimizări, când, de fapt, toate astea ar trebui reduse la o singură întrebare: omul care a cumpărat de la tine ar mai cumpăra o dată?
Pentru că, într-o lume în care toată lumea plătește pentru atenție, clientul mulțumit face ceva mult mai valoros: îți recomandă produsul mai departe… gratis.
Cea mai bună strategie nu este mereu cea mai sofisticată. Uneori începe cu ceva mult mai simplu: să ai grijă, pe bune, de omul care a avut încredere în tine prima dată.