📋 Ce s-a mai schimbat
Bonificația de 3% pentru bun-platnici vine cu întârziere (sau deloc?)
Îți aduci aminte de bonificația de 3% pe care ANAF urma să o acorde firmelor care și-au plătit la timp impozitele pe 2024? Ei bine, vești proaste: se pare că va întârzia semnificativ, sau s-ar putea să nu vină deloc în forma promisă.
Ce s-a întâmplat? 🤔
La început de an ți-am spus că firmele care au depus toate declarațiile la timp și și-au achitat integral impozitul pe profit sau micro pentru 2024 vor primi automat o bonificație de 3%. Teoretic, după 25 iunie 2025, ANAF trebuia să emită decizii de acordare a bonificației, iar suma să fie folosită pentru compensarea obligațiilor fiscale viitoare.
Doar că lucrurile nu au mers conform planului.
De ce întârzierea? ⏱️
Potrivit avocatnet.ro, bonificația e blocată din cauza unor negocieri cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar.
Mesajul din partea UE către România ar fi fost cam așa: „Vreți să dați bonificații? Perfect, dar veniți mai întâi cu încasări suplimentare la buget care să acopere acești 3%.”
Cu alte cuvinte, statul român trebuie să găsească surse de venit care să compenseze bonificația înainte să o acorde efectiv. Și asta întârzie procesul.
Când o primești (dacă o primești)?
Specialiștii fiscali avertizează că s-ar putea să treacă un an-doi până să vedem bonificația procesată în fișa de plătitor. Deci nu, nu e anulată, dar nici nu e aplicată deocamdată.
Ce poți face?
Nimic. Procedura rămâne automată și nu trebuie să depui cereri sau documente suplimentare. Dar nici nu te aștepta să vezi vreun discount aplicat la taxe în viitorul foarte apropiat.
Notă: Există un proiect de lege care ar mări bonificația de la 3% la 5%, dar acesta e blocat în Parlament pentru reexaminare din cauza unor probleme de constituționalitate. Așa că, pentru moment, stăm și așteptăm.
⚖️ Soluție pentru SRL-urile blocate după decesul asociatului unic
Senatul a adoptat de curând un proiect de lege care rezolvă o problemă ignorată până acum: ce se întâmplă cu un SRL când asociatul unic (sau cel majoritar) moare și era și administrator?
Până acum, răspunsul era simplu: firma se bloca complet. Fără administrator, nu se puteau semna acte iar moștenitorii așteptau luni sau chiar ani până se finaliza succesiunea.
Ce schimbă proiectul de lege
Moștenitorii vor putea solicita instanței numirea unui administrator temporar în termen de 30 de zile de la deces, dacă succesiunea nu se finalizează rapid. Administratorul temporar preia conducerea firmei până când moștenitorii clarifică situația succesorală.
De ce contează
Multe SRL-uri din România au un singur asociat sau doi. Când asociatul unic moare, firma devine practic nefuncțională. Nu poate semna contracte, nu poate încheia sau actualiza contracte de muncă și nici nu poate rezolva anumite situații fiscale care necesită aprobarea administratorului (cum ar fi depunerea situațiilor financiare anuale).
Proiectul rezolvă acest blocaj juridic și oferă o soluție clară pentru protejarea afacerii până la finalizarea succesiunii.
Ce urmează 🔜
Proiectul merge acum la Camera Deputaților pentru votul final. Dacă trece și de această etapă, urmează promulgarea și publicarea în Monitorul Oficial.
📚 Am scris pentru tine
2025 a fost anul în care antreprenorii români au învățat să se adapteze rapid. 2026 va fi anul în care vor trebui să decidă: PFA sau SRL, dividende sau salarii, optimizare sau conformare. Matematica fiscală s-a schimbat radical, iar cine nu recalculează acum, va plăti scump diferența.
Ca să ai la îndemână toate instrumentele necesare pentru a fi agil în peisajul fiscal tot mai „aglomerat”, îți aducem în prim-plan o retrospectivă detaliată a modificărilor fiscale din 2025, care sunt trendurile actuale și la ce alte schimbări să te aștepți în 2026.
Așadar, am pus cap la cap date ONRC, ANAF, Google Trends și cifre interne StartCo, ca să vedem cum au reacționat antreprenorii la schimbările fiscale de până acum și ce se preconizează pentru 2026.
📌 Pe scurt:
- după un 2024 slab, numărul de firme noi a sărit cu peste 20% în 2025 (majoritar SRL-uri)
- interesul pentru PFA a început să-și revină spre finalul lui 2025
- creșterea impozitului pe dividende la 16% din 2026 a declanșat un val de distribuiri de profit pe final de 2025
- pragul de 100.000 € pentru microîntreprinderi împinge o parte din SRL-uri spre impozit pe profit și deschide din nou discuția „PFA sau SRL?”
- diferențe semnificative pe județe: unde s-au prăbușit înmatriculările în 2024 și unde au „explodat” în 2025
- mini-scenarii concrete: cum arată nota de plată pentru freelanceri, firme și inclusiv PFA-uri la normă de venit.
Concluzia e clară: 2026 va fi anul deciziilor strategice. Mai puține microîntreprinderi, posibilă revenire a PFA-urilor și o presiune tot mai mare din partea mediului de afaceri pentru reguli fiscale mai stabile și previzibile.
E important să știi că analiza StartCo nu este doar un studiu, ci și un tool menit să te ajute să înțelegi mai bine direcția pieței și care îți sunt opțiunile (sau chiar oportunitățile) pentru 2026.
⏰ StartCo explică
Vrei să ieși din regimul de TVA? S-ar putea să dai bani înapoi
Acum că plafonul de TVA a crescut la 395.000 de lei, iar regulile cu privire la ce intră și ce nu intră în acest plafon s-au schimbat (am vorbit în edițiile trecute despre facturile de servicii emise firmelor din străinătate, care nu mai intră în plafon), multe firme care sunt acum plătitoare de TVA ar putea să nu mai fie după noile reguli.
Și bineînțeles că mulți se întreabă acum dacă nu e mai bine să iasă de tot din regimul de TVA, mai ales dacă perspectiva vânzărilor nu e una care să-i ducă în curând din nou peste plafon.
Doar că există unele aspecte fiscale care ar putea să complice foarte mult calculele. Și pun pariu că nu te-ai gândit niciodată la ajustarea de TVA.
Ce înseamnă ajustarea TVA-ului 🔧
Când ai cumpărat bunuri sau servicii pe firmă ca plătitor de TVA, ți-ai dedus TVA-ul plătit. Ăsta e principiul după care funcționează o firmă plătitoare de TVA: colectezi TVA de la clienți, deduci TVA-ul plătit la achiziții, plătești diferența la stat.
Dar când ieși din sistemul de TVA, legea îți cere să ajustezi TVA-ul dedus pentru anumite bunuri. Mai exact, trebuie să returnezi statului o parte din TVA-ul pe care ți l-ai dedus, pentru că nu vei mai funcționa ca plătitor de TVA în viitor. E ca un fel de regularizare.
Pentru ce trebuie să faci ajustare 🔍
Conform normelor fiscale, când renunți la statutul de plătitor de TVA, ajustezi TVA-ul pentru:
1. Bunurile din stoc și serviciile neutilizate
Tot ce ai în stoc la momentul ieșirii (produse finite, materii prime, materiale) și serviciile pentru care ai dedus TVA dar nu le-ai folosit încă (abonamente plătite în avans, de exemplu) – pentru toate acestea ajustezi TVA-ul dedus.
2. Bunurile de capital (mijloace fixe) – aici e zona cea mai costisitoare
Bunurile de capital au o perioadă de ajustare de:
- 5 ani pentru bunuri mobile (mașini, echipamente, utilaje)
- 20 de ani pentru imobile (clădiri, terenuri)
Dacă perioada de ajustare nu s-a încheiat când ieși din TVA, returnezi TVA-ul proporțional cu perioada rămasă.
Tradus: Cu cât ai cumpărat bunurile mai recent și cu cât au fost mai scumpe, cu atât suma de returnat e mai mare.
Ce faci dacă ești în situația asta 📝
Vorbește cu contabilul tău ca să-ți facă un calcul de cât ar fi TVA-ul ajustat pe care ar trebui să îl dai înapoi dacă renunți la statutul de plătitor de TVA. Dacă suma de returnat e mare, s-ar putea să fie mai simplu să rămâi plătitor de TVA, chiar dacă nu mai ești obligat conform noului plafon.
Nu există un singur răspuns corect. S-ar putea să-ți convină să ieși din regim chiar dacă ești bun de plată. Sau s-ar putea să nu. Important e să iei decizia cu toate datele pe masă.
Când merită să renunți la TVA 💡
Ieșirea din regimul de TVA poate fi avantajoasă dacă:
- Lucrezi majoritar cu persoane fizice (care nu au nevoie de TVA deductibil)
- Nu ai achiziții mari cu TVA pe care să le deduci
- Nu ai mijloace fixe de valoare mare cumpărate recent
- Nu ai stocuri mari în firmă
- Vrei să simplifici administrarea firmei
Dar dacă ai investit în echipamente, mașini, clădiri sau ai stocuri mari în ultimii ani, calculează bine. S-ar putea să te coste mai mult decât crezi.
📌 Pe scurt: Ieșirea din TVA nu e întotdeauna o simplificare. Uneori vine la pachet cu o factură neașteptată către ANAF.
💡 Sfatul Săptămânii
Cum să ajungi în mintea clientului înaintea concurenței
În viața de zi cu zi, ca antreprenor, probabil ești atent la fiecare etapă din funnel-ul de vânzări și știi exact cine îți este clientul ideal. Dar te-ai gândit vreodată când și de ce acel client ajunge să caute o soluție ca a ta?
Da, e adevărat, optimizarea conversiilor are rolul ei, dar nu trebuie să uiți de „momentul zero” al deciziei: clipa în care potențialul client intră mental în piață și începe să caute produse din categoria ta. Fără să înțelegi acest moment declanșator, riști să apari prea târziu pe radarul lui.
Ce sunt Category Entry Points? 🔍
„Momentul zero” de care îți spuneam mai sus se numește Category Entry Point (CEP). Dacă vinzi produse sau servicii, CEP-urile sunt situațiile, contextele sau motivele care declanșează comportamentul de cumpărare.
Înainte ca un potențial client să se gândească la brandul tău (sau la orice brand), trebuie să se întâmple ceva, un trigger: de exemplu, „mi s-a rupt scaunul de birou” sau „am dureri de spate de la scaun, trebuie să-l schimb”. Abia după acel eveniment, clientul va accesa „banca de memorie” cu soluțiile posibile și va lua în considerare brandurile pe care și le amintește.
De ce ar trebui să te intereseze CEP-urile? 📈
Category Entry Points sunt foarte importante pentru că există în orice industrie și se aplică atât în B2C, cât și în B2B:
- B2C: când cineva se mută în casă nouă, începe să caute mobilier și decorațiuni; când îl doare spatele, caută un scaun ergonomic bun.
- B2B: dacă o companie trece la munca remote, apar provocări noi de comunicare și management. Acesta e momentul când va căuta un software de HR sau colaborare care să rezolve problema.
Problema e că mulți antreprenori se concentrează pe ce face clientul după ce a aflat de brand (pe harta clasică de Customer Journey), dar nu și pe ce l-a făcut să caute produsul sau serviciul respectiv.
Category Entry Points vin să completeze acest gol și chiar preced etapa de awareness din Customer Journey. Practic, dacă Customer Journey Map începe povestea de la momentul în care clientul îți descoperă brandul, CEP este capitolul de dinainte, motivația din culise.
Mai mult, studii recente arată că brandurile care își leagă inteligent mesajele de aceste declanșatoare ajung să fie luate în considerare primele. Cu alte cuvinte, cu cât brandul tău este asociat mai puternic cu momentele-cheie ale clientului, cu atât crește șansa să-i vină în minte exact atunci când trebuie.
Cum poți să identifici și să mapezi CEP-urile pentru afacerea ta? 🗺️
1. Stai de vorbă cu clienții existenți – află povestea începutului prin chestionare sau sondaje: „Ce s-a întâmplat imediat înainte să începi să cauți o soluție ca a noastră?” sau „Care a fost motivul principal pentru care te-ai decis să cauți produsul/serviciul X?” sunt întrebări care te ajută să descoperi declanșatorii reali din spatele deciziei de cumpărare.
2. Observă comportamentul și datele – analizează volumul căutărilor online relevante: când cresc brusc căutările pentru „soluția Y” și dacă coincid cu un anumit sezon sau eveniment. Caută discuții pe grupuri, forumuri sau rețele sociale: ce probleme declară oamenii că au când cer o recomandare? Aceste indicii îți arată contextul real în care apare nevoia.
3. Implică echipa de vânzări sau de customer support – colegii care vorbesc direct cu clienții aud frecvent fraze de tipul „Ne-am dat seama că avem nevoie de produsul vostru atunci când…”. Adună aceste informații valoroase de la cei din „linia întâi”. Poți chiar să creezi o listă internă în care toată lumea să noteze astfel de insight-uri despre momentul și motivul inițial al clienților.
4. Grupează și prioritizează momentele identificate – după ce ai adunat suficiente exemple, caută tipare. Se repetă aceleași 2-3 motive la majoritatea clienților? Apar diferențe între segmente de clienți (ex.: un startup caută soluția ta dintr-un motiv, o companie mare – din alt motiv)? Sortează Category Entry Points în categorii, iar apoi prioritizează: care dintre aceste momente sunt cel mai des întâlnite sau au potențialul cel mai mare să-ți aducă clienți noi?
5. Calibrează mesajele și canalele pe baza CEP-urilor – acum că știi când și de ce te caută clienții, asigură-te că te găsesc ușor și că le vorbești pe limba lor. Creează conținut și campanii care adresează direct situațiile respective (articole de blog, videoclipuri, reclame targetate exact pe audiența care tocmai a trecut prin contextul X). Ajustează mesajele astfel încât clientul să simtă că îl înțelegi exact în momentul în care îl doare problema.
Dacă vrei să fii „top of mind” pentru client exact când apare nevoia, nu ajunge să știi cine este clientul. Trebuie să știi și când și de ce devine clientul tău. Identifică ce aprinde becul în mintea clienților și vei putea să fii acolo, în prim-plan, de la bun început.
💭 Un gând de final
După ce reușești să obții o victorie mică, se pun în mișcare forțe care favorizează o alta. – Charles Duhigg
Pare magie, dar nu e. De fapt, în business, conceptul lui Charles Duhigg e mai mult inerție: mai multă claritate, moral mai ridicat, fricțiune mai mică.
Drept exemplu, gândește-te la un magazin online care obține primele 10 recenzii verificate la un produs. Conversia urcă puțin, iar asta justifică un pas următor: proces automat de cerere de review după livrare. Iar cu cât se adună mai multe review-uri, cu atât clienții capătă încredere și lasă și ei, la rândul lor, alte review-uri. Un câștig mic → pas evident → alt câștig mic.
Sau să luăm exemplul unei firme de servicii care publică un studiu de caz scurt și primește câteva răspunsuri bune pe email. Asta validează o rutină: un studiu de caz pe lună + 20 de outreach-uri targetate în 48 de ore după publicare. Dintr-odată, prospectarea nu mai este „grea”,ci o consecință a unei victorii mici.
Dacă vrei și tu să creezi un lanț de mici victorii:
- Definește „unitatea minimă” de progres (ce poți termina în 30-60 de minute).
- Leag-o imediat de următorul pas (trigger explicit: „după ce fac X, fac Y”).
- Fă progresul vizibil (tablou cu metrici, checklist bifat zilnic).
- Concentrează-te pe ritm, nu pe intensitate.
Rezultatele bune vin, de cele mai multe ori, dintr-un șir mic de câștiguri și nu neapărat din salturi mari. Iar când vine vorba de inerție, „puțin, dar zilnic” are întotdeauna o valoare mai mare decât „mult, din când în când”.