📋 Ce s-a mai schimbat
💰 Se mărește sau nu salariul minim în 2026?
Dezbaterea e în plină desfășurare, iar Guvernul se reunește astăzi, 29 octombrie, pentru a analiza scenariile privind salariul minim pe 2026.
Conform formulei oficiale de calcul (HG 35/2025 și Legea 283/2024), salariul minim ar trebui să urce de la 4.050 lei brut (nivelul actual) la aproximativ 4.325 lei brut, în funcție de productivitatea muncii și rata inflației.
Sindicatele cer aplicarea formulei legale, argumentând că înghețarea salariului minim ar adânci sărăcia și ar încălca directivele europene privind nivelul adecvat al salariului.
În schimb, confederațiile patronale – în special IMM România – cer înghețarea salariului minim la nivelul actual, invocând costurile tot mai mari suportate de microîntreprinderi și presiunea fiscală în creștere.
Premierul Ilie Bolojan a sugerat că, „în principiu”, salariul minim nu va fi majorat în 2026, însă decizia finală depinde de analiza economică prezentată astăzi în ședința de guvern.
Sindicatele avertizează că neaplicarea formulei de creștere ar putea atrage sancțiuni din partea Comisiei Europene.
💸 Ce mai crește odată cu salariul minim?
Dacă salariul minim va fi totuși majorat, efectele se vor resimți în lanț:
- Amenzile – multe sunt calculate ca multiplu al salariului minim.
- Anumite salarii din sectorul public – indexate automat în funcție de minimul pe economie.
- Baza pentru contribuțiile CAS și CASS datorate de cei cu venituri extrasalariale (PFA, chirii, investiții) – legată direct de salariul minim brut.
⚖️ Impactul asupra angajaților și firmelor
- Pentru un angajat plătit cu minimul, creșterea brutului de la 4.050 la 4.325 lei ar aduce doar ~39 lei net în plus, pentru că scutirea fiscală de 300 lei nu s-ar mai aplica la noul nivel salarial.
- Pentru angajatori, costul total ar urca cu aproximativ 400 lei lunar / angajat, incluzând toate contribuțiile (CAS, CASS și contribuția asiguratorie pentru muncă).
- Firmele cu mulți angajați la salariul minim – mai ales cele din producție, retail și servicii – ar resimți cel mai puternic impactul.
📌 De reținut: Decizia finală urmează să fie anunțată după ședința de guvern de astăzi, dar e clar că nivelul salariului minim va rămâne un indicator-cheie pentru 2026 – influențând nu doar veniturile angajaților, ci și contribuțiile datorate de PFA, investitori și proprietari de imobile.
⏰ StartCo explică
🔄 Ai mai multe firme și facturezi între ele? Uite la ce să fii atent.
Dacă ești asociat în mai multe firme (cu peste 25% din acțiuni) sau ai un SRL care deține alt SRL, ori dacă tu ai un SRL și soția/soțul, părinții sau copilul tău au o altă firmă, aceste entități sunt considerate afiliate din punct de vedere fiscal. La fel și dacă ai un SRL și un PFA care colaborează între ele.
Ce înseamnă asta concret?
Că orice tranzacție între firmele respective – fie că vorbim de o factură, un împrumut, o vânzare de bunuri sau prestări servicii – trebuie să se facă la prețul corect de piață, nu la o sumă „arbitrară” decisă între părți.
De ce există această regulă?
Pentru că, în relațiile între firme afiliate, există riscul de a manipula artificial profitul și taxele (de exemplu, să muți profitul dintr-o firmă în alta ca să plătești mai puțin impozit). De aceea, Codul Fiscal impune principiul „valorii de piață”: prețul dintre firme afiliate trebuie să fie același pe care l-ar fi acceptat două firme independente, în condiții normale de piață.
🧾 Ce trebuie să știi dacă facturezi între firme afiliate
- Poți factura între firme, dar doar la prețuri reale, de piață – adică nu poți vinde o mașină între firmele tale cu 1 leu sau să emiți o factură de servicii fictive.
- Dacă valoarea tranzacțiilor e mare, ANAF poate cere dosarul prețurilor de transfer, adică documentația care demonstrează cum ai stabilit prețul.
- Pentru firmele din categoria contribuabili mari, dosarul devine obligatoriu dacă se depășesc anumite praguri anuale (350.000 € pentru bunuri, 250.000 € pentru servicii, 200.000 € pentru dobânzi).
- Pentru firmele mici și mijlocii, pragurile scad (100.000 € pentru bunuri, 50.000 € pentru servicii sau dobânzi).
- Chiar și sub aceste praguri, la un control fiscal trebuie să poți justifica prețurile – cu oferte similare din piață, rapoarte de evaluare, anunțuri de vânzare, sau alte dovezi obiective.
💡 Cazuri frecvente
- Vânzarea unei mașini sau a unui imobil între două firme unde ești asociat: tranzacția trebuie să respecte valoarea reală din piață.
- Facturarea de servicii între firmele tale: ANAF poate verifica dacă serviciile au fost reale și la preț corect.
- Împrumuturi sau transferuri de bani între firme afiliate: pot fi reîncadrate ca alte venituri dacă nu sunt justificate corect.
📌 Concluzie: Dacă ai mai multe firme, tratează-le ca entități independente. Facturează la prețuri reale, pregătește justificări și dovezi clare și evită să faci tranzacții doar „pe hârtie”.
Chiar dacă nu depășești pragurile pentru dosarul de prețuri de transfer, ANAF poate ajusta veniturile sau cheltuielile dacă consideră că prețurile practicate nu sunt conforme cu principiul de piață.
Pe scurt: poți factura între firme afiliate, dar nu poți face prețurile cum vrei tu.
💡 Sfatul Săptămânii
🚀 Cum construiești o echipă care vrea să performeze
Studiile arată că de ce muncesc oamenii determină cât de bine muncesc. Iar la baza motivației reale stau 4 factori interni: Play, Purpose, Potential și Relationships. Oamenii dau ce au mai bun când: le place efectiv ceea ce fac (play), văd un sens în munca lor (purpose), simt că evoluează spre potențialul lor (potential) și au relații umane solide în echipă (relationships).
În același timp, e esențial să reduci „motivația cu forța” – presiunile care distrug cheful: rușinea, vinovăția sau frica de manager (presiune emoțională), stresul financiar constant (presiune economică) și rutina fără sens (inerție).
Cum crești motivația unei echipe? 🔥
1. Play – Oamenii muncesc din plăcere atunci când chiar le place procesul muncii. Cum faci loc pentru play? Oferă autonomie și spațiu de experimentare. Drept exemplu, uită-te la firmele IT din România: au hackathoane interne sau proiecte de inovare, unde echipa lucrează de drag, nu pentru bonusuri – și adesea apar și multe idei noi și valoroase.
2. Purpose – Angajații vor să știe că munca lor contează. Ca lider, arată echipei de ce faceți ceea ce faceți – reamintește-le cum fiecare proiect rezolvă probleme și ajută oamenii. Când colegii sunt mândri de obiectivul comun, nu mai e nevoie să-i împingi de la spate.
3. Potențial – Mulți angajați tineri acceptă un salariu mai modest într-un startup dacă văd șansa să învețe lucruri noi și să avanseze rapid. Cel mai bun exemplu pentru asta sunt cursurile și conferințele – oamenii rămân motivați pentru că simt că investesc în ei. Ca antreprenor, oferă-le oportunități de training, mentorship și un traseu de carieră.
4. Relationships – Suntem dispuși să extra-performăm atunci când ne simțim parte dintr-o familie la job. Dacă ai o echipă unită, unde colegii leagă prietenii, se ajută reciproc și au încredere unii în alții, motivația crește natural. Așa că merită să investești în relații: organizează mici team buildinguri (chiar și o masă de prânz împreună, vinerea), încurajează conversațiile deschise și arată empatie.
Ce scade motivația în echipă? 😕
- Presiunea emoțională – apare atunci când cineva muncește din frică sau vinovăție, de teamă „să nu fie certat”. Presiunea emoțională vine din exterior și nu are legătură cu munca în sine, deci nu îmbunătățește performanța – oamenii doar execută minimul necesar, ca să nu fie pedepsiți.
- Presiunea economică – apare atunci când angajații se simt obligați de un bonus sau de frica unei penalizări. Focusul lor nu mai este pe a excela, ci pe a bifa ce trebuie pentru a obține recompensa sau a evita pedeapsa. Dacă totul se reduce la bani, dispare satisfacția intrinsecă.
- Inerția – apare când oamenii ajung să lucreze din obișnuință, fără niciun fel de entuziasm sau direcție clară. Inerția este poate cel mai periculos factor, pentru că e subtilă – nimeni nu se plânge direct, însă moralul și creativitatea sunt la pământ. Dacă simți că anumiți membri ai echipei merg pe pilot automat, e semn că trebuie să schimbi ceva: fie rolul, fie proiectele, fie perspectivele de evoluție.
Ce să faci ca antreprenor ca să crești motivația sănătoasă 🌱
✅ Angajează și alocă pe principiul „potrivire și pasiune” – Ia-ți în echipă oameni pasionați de domeniul în care activezi și așază-i în roluri unde își pot juca punctele forte (play). Când recrutezi sau delegi, ține cont de interesele și talentele fiecăruia, nu doar de competențe.
✅ Comunică scopul și impactul – Fiecare membru al echipei ar trebui să știe de ce contează munca lui. Explică cum contribuie munca fiecăruia la imaginea de ansamblu. Povestește-le despre clienții mulțumiți și despre cum produsul sau serviciul vostru rezolvă o problemă reală.
✅ Oferă dezvoltare și recunoaștere, nu doar bani – Bineînțeles, asigură un nivel de compensație corect, dar dincolo de salariu, oamenii au nevoie să simtă că progresează și că munca le este apreciată. Investește în cursuri, mentorship, ședințe de feedback constructiv si nu uita să celebrezi reușitele mici și mari.
✅ Construiește conexiuni în echipă – Încurajează cultura în care colegii se cunosc ca oameni, nu doar ca „resurse”. Poți iniția ritualuri simple: cafeaua de luni dimineață cu toată echipa, prânzul de vineri împreună sau mici ieșiri periodice. În meetinguri, dă spațiu oamenilor să-și exprime ideile și preocupările fără teama de a fi judecați. Rolul tău este și de arhitect social.
✅ Evită „micro-managementul” prin frică – Controlează-ți impulsul de a verifica obsesiv și de a critica imediat orice greșeală. Setează clar așteptări și responsabilități, apoi lasă oamenii să își dovedească abilitatea. Dacă cineva greșește, transformă momentul într-o lecție, nu într-un capăt de țară și caută soluții împreună cu echipa ta.
Rolul tău nu este să motivezi cu de-a sila, ci să fii un gardian al culturii de echipă. Când construiești o cultură care pune accent pe scop comun, dezvoltare și recunoaștere, performanța devine o alegere a echipei, nu o povară.
📚 Pe lista noastră
📅 Conferință: Business Days, 24 noiembrie
Ediția 53 e dedicată schimbării ritmului și direcției afacerii tale în 2026. Vei avea acces la networking de calitate și conținut aplicat: 2 conferințe + 10 workshopuri, 12 ore de idei utilizabile, 45+ speakeri și peste 600 de participanți din ligile „owner” și C-level. În plus, topicurile sunt 2026-ready: leadership în tranziție, optimizare de costuri, AI, marketing, vânzări și acces la capital.
Un dialog cu Mihai Marcu (CEO MedLife) despre cum îți alegi pariurile cu bătaie lungă: vezi schimbările înainte să vină, cultivi răbdarea și îți calibrezi investitorii pentru creștere, nu pentru dividende pe termen scurt. Afli de ce jobul #1 al unui CEO este să se uite „peste gard” și să construiască procese scalabile. Pe scurt, un toolkit pragmatic pentru lideri care joacă pe 5–10 ani.
📰 Newsletter: Cum să-ți construiești prima echipă
Scalarea cere întotdeauna un sistem și o echipă, iar ediția de newsletter explică clar de ce trebuie să renunți la rolul de „erou” în Customer Success și cum să faci primele angajări. Află de ce sistemele de ticketing și onboarding sunt primele pe care trebuie să le pui pe picioare, cum să urmărești metricii în faza 0–1 și cum să treci de la „stingem incendii” la o operațiune repetabilă și predictibilă.
💭 Un gând de final
„If you always do what you did, you’ll always get what you got.” – Henry Ford
Repeți aceleași tactici, apoi te miri că cifrele bat pasul pe loc? Atunci, poate ar fi bine să schimbi strategia, nu doar să muncești mai mult.
Dacă vrei un rezultat diferit, schimbă ce nu merge, testează și apoi concentrează-te pe rezultate. Ideea nu e să reinventezi tot, ci să ieși din inerție cu iterații mici și de impact. Problema nu e niciodată munca, ci faptul că munca e aceeași.